La finalul anului 2015, compania Apa Nova a fost în centrul unui scandal public. Alături de acuzarea mai multor reprezentanți ai companiei, procurorii DNA puneau sub urmărire penală chiar și societatea ca entitate juridică. Au trecut de la acel moment aproape 20 de luni. Singurele noutăți, pe care le-am aflat chiar dintr-un raport al acționarului majoritar, au fost lansarea unor investigații, în Statele Unite și în Franța, de către US Securities și Exchange Commision, respectiv de către Autoritatea pentru Piețe Financiare de la Paris. Aceste evoluții pot fi considerate ca firești, în condițiile în care Veolia este listată atât la New York Stock Exchange, cât și la Euronext Paris.
1 aprilie - Profit Health.forum Radiografia cheltuielilor din sănătate - cu sprijinul: Arpim, Bristol Meyers Squibb, Roche, Stada, MSD, UCB Pharma Romania
9 aprilie - Eveniment Profit.ro - Investiții vs Deficit: Provocări și riscuri sub impactul datoriei și deficitelor publice în creștere
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară
Dincolo de senzaționalul știrilor, o întrebare importantă este dacă această investigație afectează serviciile pe care compania le asigură celor 2 milioane de bucureșteni. Este Apa Nova o companie performantă, care a traversat un episod controversat, precum Enel sau Microsoft? Sau este o companie nocivă, iar investigațiile demonstrează o problemă sistemică, demascând o fraudă de proporții care pune în pericol serviciile strategice de apă și canalizare ale Capitalei?
Până la acest moment, pe fondul absenței unor noi evoluții legate de acest dosar, compania a luat măsuri și a promovat un amplu proces de transformare. A fost înlocuit integral managementul, fiind promovată la conducerea executivă un specialist hidrotehnist, Mădălin Mihailovici. Au fost realizate audituri interne, cu o companie din grupul Big4. A fost comunicată derularea unui proces de reorganizare și restructurare internă. Noi standarde de etică și conformitate au fost promovate. Mai mult, compania a ținut să marcheze mesajul de schimbare și prin asumarea unei noi atitudini față de publicul bucureștean.
Așa a apărut programul pilot A doua țeavă. În cadrul său, compania sprijină, prin intermediul bugetului propriu de responsabilitate socială, schimbarea conductelor de transport al apei aflate în proprietatea privată a asociațiilor de proprietari. Mai mult, Apa Nova a riscat și a pariat pe un dialog direct și nemijlocit cu bucureștenii, organizând o amplă dezbatere cu mii de cetățeni la Sala Palatului. Transparența a devenit un element cheie, vizibil și în modul în care a fost anunțată în acest an modificarea structurii tarifare decise de către comisia de experți internaționali prevăzută în contractul de concesiune și avizată de către ANRSC (Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice).
Aceste schimbări sunt concrete și vizibile. Și ele au făcut ca redenumirea parțială companiei la începutul acestui an în Apa Nova – Compania de Ape București să nu pară a fi ceva nefiresc. Dimpotrivă. A fost o rezultantă directă a transformării companiei.
Este de urmărit care va fi parcursul dosarului. Apa Nova a anunțat că a colaborat deplin cu anchetatorii. A creat, de o manieră voluntară, o premieră pentru investigațiile DNA, garanții de 21 milioane de euro la dipoziția procurorilor. A achitat preventiv statului aproximativ 6,2 milioane euro impozit pe profit și TVA și 2.2 milioane euro dobânzi și penalități. Financiar, compania a luat măsuri pentru a nu avea niciun orizont de impredictibilitate pentru acționari. Poate cel mai important însă, a creat, prin ceea ce a făcut în ultimele 20 de luni, premisele depășirii cu bine și din punct de vedere reputațional a scandalului. Și asta pentru că, indiferent de evoluția dosarului Apa Nova, ne vom raporta la o nouă realitate corporativă.
Performanța parteneriatului public-privat dintre Apa Nova și Primăria București este însă recunoscută inclusiv printr-un raport al Băncii Mondiale, care a calculat economii în valoare totală de aproximativ 349 milioane dolari la bugetul local, ca urmare a derulării acestui contract. În același timp, randamentul rețelelor de apă din București a crescut la 75.5%, de la sub 50% la preluarea concesiunii.
Tarifele practicate de companie au fost de asemenea un subiect de controverse, însă cifrele furnizate de ANRSC arată situația de mai jos, punând Bucureștiul pe harta celor mai ieftine servicii din țară și din țările învecinate: