Horațiu Potra, fiul său Dorian și un alt membru al familiei au fugit din România la începutul acestui an, pe numele lor fiind emise în luna februarie mandate de arestare preventivă în lipsă, scrie Agerpres.
El a fost trimis recent în judecată de Parchetul General pentru tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive, orice operațiuni cu articole pirotehnice efectuate fără drept și instigare publică - alături de alți 20 de mercenari din gruparea sa, în același dosar în care este judecat și fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu.
Procurorii susțin că Horațiu Potra și grupul lui de mercenari urmăreau să se infiltreze în protestele organizate imediat după anularea alegerilor din decembrie 2024, pentru a crea haos.
Planul de acțiune ar fi fost pus la punct de Călin Georgescu și apropiații săi în cadrul unei întâlniri clandestine care a avut loc la o fermă din Ciolpani, imediat după anularea alegerilor prezidențiale.
Potrivit anchetatorilor, în rechizitoriu, procurorii au reținut că, în contextul hotărârii CCR din 6 decembrie 2024 prin care au fost anulate alegerile prezidențiale din România, în dimineața de 7 decembrie 2024, Călin Georgescu s-a întâlnit, la un complex de echitație din Ciolpani, județul Ilfov, „în condiții de clandestinitate”, cu mercenarul Horațiu Potra. Anchetatorii arată, în rechizitoriu, că acesta acționa în zone de conflict internațional și desfășura acțiuni de recrutare și instruire paramilitară și l-a susținut pe Georgescu și în timpul campaniei electorale, dar și anterior, în scopul pregătirii acesteia.
Procurorii au informat că la întâlnirea de la Ciolpani Georgescu și Potra au discutat un plan conform căruia mercenarul și persoane din anturajul său, cu pregătire militară, urmau să desfășoare „acțiuni violente cu caracter subversiv”, pentru a deturna manifestațiile pașnice de la vremea respectivă.
„Strategia urmărea, prin contagiune emoțională și comportamentală dublată de manipularea emoțiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituționale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, precizează anchetatorii.
Aceștia menționează că prin acțiunile sale, între care contactarea liderului unei organizații radical-naționaliste și transmiterea unui îndemn „alarmist și potențial manipulator” susținătorilor săi vizând continuarea votului, Georgescu a întreținut și întărit „rezoluția infracțională” a lui Potra.
Procurorii mai arată că Horațiu Potra a coagulat un grup paramilitar de 21 persoane, condus de către el, stabilind să se deplaseze cu șapte mașini spre București, unde să declanșeze proteste față de autoritățile statului, proteste ce urmau să fie deturnate în „acțiuni violente apte să desăvârșească politica revizionistă” a lui Călin Georgescu, „în sensul împiedicării exercitării puterii legitime în stat și al asigurării reconfigurării ordinii constituționale, prin detașarea de principiile sale fundamentale și de regulile statului de drept”, punând în pericol siguranța națională.
În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, polițiștii au făcut filtre în zona localităților Balotești-Săftica, din județul Ilfov, și Mănești și Cornești, din județul Dâmbovița, precum și în Capitală, oprind și controlând mașinile, în interiorul cărora s-au găsit cuțite tip briceag, pumnale, cuțite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare și cozi de topoare, pistoale și materiale pirotehnice din categoria celor mai periculoase, cu potential de a produce explozii puternice care ar fi putut provoca pagube imense, răni grave și deces.
Concluzia procurorilor care i-au trimis în judecată pe cei 22 de inculpați este că urmarea imediată a acțiunilor acestora a constat în punerea în pericol a securității naționale, prin crearea unei stări de pericol pentru ordinea constituțională, precum și pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condițiile legii.
Întrebat, în urmă cu o săptămână, dacă știe unde se află Horațiu Potra, procurorul general al României, Alex Florența, a afirmat că „nu sunt elemente concrete” privind locul unde se găsește acesta, dar a precizat că „sunt date certe” care au rezultat din anchetă că acesta „face demersuri pentru a obține azil în Federația Rusă”.
La o zi după această declarație, ministrul Justiției, Radu Marinescu, afirma că au fost „mai multe indicii” în legătură cu locul în care s-ar afla mercenarul Horațiu Potra, dar că autoritățile române nu au informații cu privire la „o locație exactă” în care s-ar afla acesta.
Marți, Alex Florența a declarat, la Digi24, că elemente certe de legătură între fostul candidat independent la alegerile prezidențiale Călin Georgescu și Horațiu Potra apar încă din toamna anului 2021, dar acestea se consolidează în aprilie 2022, atunci când Georgescu apelează la liderul grupării de mercenari pentru a avea susținerea acestuia. Alex Florența a precizat că Horațiu Potra a călătorit la Moscova în toamna lui 2023 și în septembrie 2024.
