Președintele Klaus Iohannis a declarat că din perspectiva țării noastre, „abordarea duală a NATO privind Rusia, pe care am susținut-o constant, trebuie să presupună atât măsuri ferme și credibile de descurajare, cât și deschiderea, pe această bază, pentru dialog”.
„Problematica de securitate va fi prioritară în această perioadă. Astfel, în fața provocărilor recente de securitate este evident că avem nevoie de o acțiune mai puternică pe palierul descurajare și apărare, acțiune care trebuie articulată în spiritul unității și cooperării transatlantice și al angajamentelor din cadrul NATO. Rămâne un obiectiv important și creșterea prezenței militare americane în România. România se implică activ în procesele cu miză strategică la nivelul NATO și UE în ceea ce privește evoluțiile din Vecinătatea Estică și regiunea Mării Negre. Suntem, în mod firesc, preocupați de situația de securitate din vecinătatea noastră, generată de desfășurarea masivă a trupelor ruse în proximitatea Ucrainei, și de implicațiile acesteia pentru stabilitatea euroatlantică. Chiar astăzi are loc o interacțiune importantă, în formatul Consiliului NATO-Rusia, complementară dialogului strategic americano-rus de la începutul săptămânii, cu privire la care am fost informați în timp real. Din perspectiva noastră, abordarea duală a NATO privind Rusia, pe care am susținut-o constant, trebuie să conste atât în măsuri ferme și credibile de descurajare, cât și în deschiderea, pe această bază, pentru dialog. Acest dialog trebuie să aibă ca reper permanent principiile, valorile și angajamentele care reprezintă fundamentul Alianței”, a afirmat președintele Iohannis, la întâlnirea anuală cu șefii misiunilor diplomatice acreditați la București care a avut loc miercuri la Palatul Cotroceni.
Șeful statului a mai precizat că este absolut necesară dezescaladarea concretă, pe teren, a situației de securitate, scrie News.ro.
„Amenințarea cu folosirea forței, precum și punerea sub semnul întrebării a parametrilor actuali ai arhitecturii europene de securitate sunt inacceptabile. Susținem, totodată, necesitatea continuării consolidării posturii aliate de descurajare și apărare în mod coerent și cuprinzător pe întregul Flanc Estic, inclusiv și în special în regiunea Mării Negre. Într-un cadru mai larg, Summitul NATO de la Madrid, din luna iunie, va reprezenta punctul culminant pentru adoptarea unor decizii-cheie pentru viitorul Alianței, iar România este deja implicată activ și constructiv. Principala decizie va privi noul Concept Strategic al NATO, prin care Alianța va continua adaptarea la noile provocări și își va consolida profilul. La nivelul Uniunii Europene, în discuțiile asupra Busolei Strategice, vom urmări menținerea nivelului ridicat de angajament în cadrul Politicii de Securitate și Apărare Comune”, a mai explicat președintele Iohannis.
El a mai spus că România va continua să acționeze consecvent și pentru valorificarea deplină a potențialului politic, economic și strategic al Inițiativei celor Trei Mări.
„Aprofundarea cooperării NATO-UE și complementaritatea celor două organizații, cu evitarea oricărei duplicări, rămân esențiale în acest exercițiu. Conceptul de autonomie strategică a Uniunii trebuie să aibă în vedere acești parametri și să fie mai bine conectat de cel al rezilienței strategice a Uniunii și a statelor membre. În acest cadru, menționez și obiectivul operaționalizării depline a Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență. Tot în planul securității, dar și al cooperării regionale, vom continua colaborarea în cadrul trilateralei România-Polonia-Turcia, care în acest an împlinește 10 ani de la lansare, și în formatul București 9. Valoarea adăugată a B9 a fost reconfirmată în contextul actualelor provocări de securitate din Vecinătatea Estică, inclusiv în ceea ce privește coordonarea cu Statele Unite. Vom continua să acționăm consecvent și pentru valorificarea deplină a potențialului politic, economic și strategic al Inițiativei celor Trei Mări. În propria noastră vecinătate, fie că vorbim de extinderea Uniunii Europene în Balcanii de Vest sau de Parteneriatul Estic, cele două reuniuni la nivel înalt la care am participat anul trecut au avut în comun ideea reafirmării angajamentului european în relația cu partenerii noștri cei mai apropiați. Acest angajament trebuie să rămână condiționat de atașamentul lor față de valorile comune europene și față de reforma profundă în conformitate cu aceste valori”, a completat șeful statului.
Acesta a reiterat faptul că România sprijină ferm deschiderea negocierilor de aderare a Albaniei și Republicii Macedonia de Nord la UE și a rămas „alături de cetățenii Republicii Moldova și în 2021, prin acțiuni concrete în sprijinul depășirii crizelor care au afectat această țară”.
„Vedem în jurul nostru – în Balcanii de Vest, în Republica Moldova, Georgia, Ucraina – la nivelul cetățenilor, aceleași aspirații care au susținut, cu decenii în urmă, efortul României de aderare la Uniunea Europeană. România susține puternic aceste aspirații. Ne menținem, totodată, sprijinul ferm pentru deschiderea negocierilor de aderare cu Albania și Republica Macedonia de Nord. Este în interesul nostru european să extindem zona de prosperitate, democrație și stabilitate către acele state care respectă și își asumă valorile europene comune. În acest cadru, ca prioritate de prim rang a politicii externe a României, țara noastră va continua să susțină activ eforturile de integrare europeană a Republicii Moldova și programul de reforme pro-democratice, în baza Parteneriatului Strategic pentru Integrarea Europeană a Republicii Moldova și având ca fundament comunitatea de limbă, istorie și cultură. Am rămas alături de cetățenii Republicii Moldova și în 2021, prin acțiuni concrete în sprijinul depășirii crizelor care au afectat această țară. Vom continua să o facem și în 2022. Contactele dese și substanțiale cu doamna Președinte Sandu de anul trecut vor fi continuate curând, cu prilejul ședinței comune a celor două guverne de luna viitoare. Pentru România, rămâne un subiect de interes strategic soluționarea conflictelor prelungite din regiune, în mod pașnic și durabil, conform dreptului internațional. Acest obiectiv, pe care România a reușit să-l aducă anul trecut pe agenda Uniunii Europene, trebuie să rămână în atenția prioritară a statelor și organizațiilor multilaterale”, a conchis președintele României.
