Regatul Unit a suferit miercuri o înfrângere usturătoare în Adunarea Generală a ONU,unde o majoritate a țărilor membre i-au cerut să retrocedeze în termen de șase luni Insulei Mauritius arhipelagul Chagos, pe care se află o bază britanico-americană strategică, relatează AFP.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Inițiată de Mauritius, o rezoluție în acest sens - cu caracter neconstrângător, dar cu o puternică valoare politică - a fost adoptată de 116 țări. Șase țări au votat împotriva rezoluției - inclusiv Statele Unite -, iar alte 56 de țări s-au abținut, scrie News.ro.
Țările africane au votat masiv în favoarea rezoluției, iar europenii au afișat poziții divergente, împărțiți între susținerea unui stat membru al Uniunii Europene (UE) și respectarea dreptului internațional.
Chagos se află în centrul unui litigiu vechi de o jumătate de secol, în urma deciziei britanice de a despărți, în 1965, acest arhipelag de Insula Mauritius și de a instala acolo o bază militară comună cu Statele Unite, pe principala insulă din arhipelag, Diego Garcia.
Insula Mauritius și-a obținut independența în 1968. Regatul Unit a expulzat aproximativ 2.000 de locuitori ai arhipelagului către Mauritius și Seychelles, pentru a face loc bazei militare. Din 1975, Mauritius și-a multiplicat procedurile judiciare în vederea restituirii Insulelor Chagos.
”Colonialismul nu poate fi tolerat”, a tunat premierul din Mauritius Pravind Jugnauth, exprimându-și regretul față de faptul că Londra ”nu a adoptat o pozișie onorabilă” în urma avizului Curții Internaționale de Justiție (CIJ).
Această instanță a stabilit într-un aviz consultativ, la sfârșitul lui februarie, că Londra este necesar să pună capăt administrării Chagos ”în cel mai scurt timp”.
Din cauză că acest aviz a rămas fără urmare, Maurtius a hotărât să ducă dosarul la Adunarea Generală a ONU, în pofida faptului că deciziile acesteia nu au o forță internațională, ca cele ale Consiliului de Securitate al ONU.
”ULTIMA COLONIE BRITANICĂ”
Ambasadoarea britanică la ONU Karen Pierce a subliniat că acest dosar este o problemă bilaterală și a insistat asupra ”rolului vital” al bazei militare în securitatea regiunii, ”inclusiv a Mauritius”.
În avizul lor, judecătorii celei mai înalte jurisidcții a ONU au apreciat că Regatul Unit a despărțit ”în mod ilicit” arhipelagul Chagos de Insula Mauritius.
În 2017, doar 15 țări - inclusiv Regatul Unit și Statele Unite - au votat împotriva unei cereri din partea autortăților din Mauritius cu privire la sesizarea CIJ.
Prinse între susținerea lor față de Londra și necesitatea de a respecta justiția internațională, 65 de țări s-au abținut, atunci - inclusiv Germania, Franța, Canada -, iar alte 94 au votat în favoarea cererii autorităților din Mauritius a unui aviz juridic internațional.
Pravind Jugnauth aprecia, în februarie, că ”a venit vremea desființării ultimei colonii britanice din Africa”. El sublinia totodată că Port Louis nu cere desființarea bazei britanico-americane de pe atolul Diego Garcia.
Regatul Unit a insistat atunci, cu scopul de a-și justifica o menținere a controlului, asupra rolului defensiv al acestei baze, care permite apărarea lumii de ”amenințări teroriste, crima organizată și piraterie”.
În 2016, Regatul Unit a prelungit până în 2036 un contract cu privire la folosirea bazei militare cu Statele Unite. Baza a jucat un rol strategic-cheie în Războiul Rece, după care a fost folosită, în anii 2000, în războaiele din Irak și Afganistan.