„Privind la nivel global, industria de real estate reprezintă 40% din activele globale. În același timp, mediul construit generează 30% din PIB-ul global. Dar, pe acest fond, asistăm la o criză globală a locuirii, pentru că aproape jumătate din populația lumii, adică 3 miliarde de oameni, trăiesc în locuințe inadecvate sau indecente. De aceea, este încurajator că autoritățile, instituții financiare precum BERD și investitorii privați tratează locuințele accesibile ca pe o prioritate”, a declarat Ecaterina Chirilenco, reprezentant al Asociației Investitorilor în Real Estate, la summitul TILIA 2026, organizat la Iași de compania Iulius, prin Fundația Iulius, în parteneriat cu BERD, eveniment dedicat infrastructurii, sustenabilității și soluțiilor urbane, care reunește lideri din industrie, administrație și mediul de business.
Aceasta subliniază că livrarea de locuințe accesibile nu poate fi realizată de un singur actor, fiind nevoie de colaborare între stat și mediul privat.
„Nu există o soluție în care guvernul sau sectorul privat să poată rezolva singuri problema. Este nevoie de un efort comun, de colaborare între investitori și autorități publice, administrații locale, pentru a crește capacitatea de a livra proiecte de locuințe accesibile”, a explicat ea.
Definirea conceptului de „locuință accesibilă” rămâne însă o provocare, diferind de la o piață la alta, în funcție de contextul economic și social. În practică, acest tip de locuire începe să fie asociat tot mai mult cu anumite categorii profesionale sau sociale.
„O definiție universală a locuințelor accesibile este dificilă, pentru că depinde de condițiile economice și sociale din fiecare țară sau oraș. Deși locuințele sociale sunt mai ușor de înțeles, vedem o tendință de a asocia locuințele accesibile cu anumite grupuri – medici, profesori, studenți sau chiar persoane vârstnice”, a spus Chirilenco.
Din perspectivă investițională, cheia rămâne eficiența costurilor.
„Din punct de vedere de business, accesibilitatea locuirii este direct legată de eficiența costurilor. Provocarea este să poți livra un proiect la un preț accesibil”, a punctat aceasta.
Interesul investitorilor există deja în România, însă lipsesc mecanismele care să facă proiectele atractive și fezabile.
„Există apetit în piață și capacitate de livrare a locuințelor accesibile. Dar, dacă ne uităm la alte țări, vedem exemple clare de stimulente financiare și reglementări care facilitează accesul la terenuri. Pentru dezvoltatori, un proiect devine atractiv atunci când există un echilibru între costuri și beneficii, iar marjele de profit sunt menținute într-o limită care permite livrarea unui proiect de succes”, a explicat Chirilenco.
Modelele de colaborare public-privat sunt esențiale, inclusiv pentru împărțirea riscurilor și reducerea presiunii pe bugetele publice.
„Parteneriatele public-private sunt un mecanism care permite împărțirea riscurilor. Acest lucru este benefic atât pentru investitori, cât și pentru stat, deoarece reduce presiunea bugetară și implică cofinanțare din partea sectorului privat”, a spus ea.
În marile orașe, soluțiile includ inclusiv reconversia spațiilor existente, cum ar fi transformarea clădirilor de birouri în locuințe.
„Vedem din ce în ce mai mult modele de conversie din office în rezidențial, mai ales în zonele centrale, unde stocul de locuințe este limitat. Este una dintre soluțiile pentru a răspunde nevoii publice”, a adăugat reprezentanta AREI.
Orașele care reușesc să livreze locuințe accesibile au câteva elemente comune: acces la terenuri, procese rapide de autorizare și parteneriate solide.
„Factorii cheie sunt accesul la terenuri, accelerarea proceselor de autorizare și existența unor parteneriate public-private solide. Acestea fac proiectele mai atractive pentru investitori”, a explicat Chirilenco.
În România, inițiativele sunt încă la început, dar există interes din partea autorităților locale, inclusiv în București, mai ales în contextul unor investiții publice majore.
„Și în București există primari de sector care analizează proiecte de locuințe accesibile, corelate cu nevoile orașului. De exemplu, în jurul unor investiții publice, cum ar fi spitalele, apare interesul pentru dezvoltarea de locuințe accesibile, unde investitorii rezidențiali pot contribui”, a spus ea.
În prezent, piața este într-o fază incipientă, dar interesul investitorilor vizează deja anumite segmente clare.
„Suntem în prezent, dar ne dorim ca acest viitor să se întâmple cât mai repede. Investitorii, atât internaționali, cât și locali, sunt interesați de locuințe pentru studenți, assisted living și pentru tineri profesioniști. Dar aceștia funcționează cel mai bine într-un mediu predictibil”, a explicat Chirilenco.
Pentru ca proiectele să devină realitate, este nevoie de un cadru clar și coerent.
„Avem nevoie de o sinergie cu agenda autorităților publice, de un cadru de reglementare complet și de o strategie urbanistică clară. Acestea sunt instrumentele care ne vor permite să dezvoltăm mai multe locuințe accesibile în România”, a spus ea.
„Investitorii sunt pregătiți să lucreze împreună cu autoritățile. Dar, pentru ca în următorul an să vedem implementări concrete, avem nevoie de câteva lucruri esențiale: un cadru clar de politici publice care să definească locuințele accesibile și beneficiarii, acces la terenuri și o strategie urbanistică clară”, a declarat Chirilenco.
Reducerea riscurilor este esențială pentru menținerea costurilor sub control.
„Pentru investitori este critic să evite riscurile care duc la creșterea costurilor și, implicit, la scumpirea locuințelor”, a subliniat ea.
România are însă potențialul de a livra proiecte de succes, inclusiv cu sprijin internațional.
„România are premisele pentru a livra proiecte de locuințe accesibile de succes. Cu sprijinul BERD, ne uităm inclusiv la stimulente financiare și la un acces mai bun la capital. Sperăm ca aceste exemple să fie replicate și de alți actori din piață”, a spus reprezentanta asociației.
Un alt punct critic rămâne birocrația, în special procesul de autorizare.
„Simplificarea și accelerarea procesului de autorizare este esențială. Întârzierile în obținerea autorizațiilor încetinesc proiectele și au un impact major asupra costurilor”, a explicat ea.
În acest context, modificările legislative recente sunt văzute ca un pas în direcția corectă.
„Apreciem leadershipul și viziunea Ministerului Dezvoltării. Anul trecut a fost aprobat principiul de testare pentru a fi introdus în legislație, iar așteptările sunt ridicate în ceea ce privește noul Cod al Urbanismului”, a spus Chirilenco.
Miza este ca, într-un orizont scurt de timp, România să treacă de la discuții la rezultate concrete.
„Cel mai mare succes ar fi ca, într-un an, de ce nu chiar la Iași, să vedem livrat un proiect de locuințe accesibile cu sprijinul BERD, al autorităților publice și al investitorilor din real estate”, a concluzionat ea.
