Această decizie reprezintă o victorie legislativă importantă pentru președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care urmărește reducerea birocrației pentru afaceri – una dintre principalele misiuni ale celui de-al doilea mandat al său.
Cu toate acestea, succesul a avut un cost politic. Acordul a tensionat coaliția care a asigurat realegerea sa și a determinat Partidul Popular European (PPE), centrul-dreapta, să colaboreze cu extrema dreaptă pentru a trece reducerea regulilor verzi. Această alianță a încălcat tradiționalul „cordon sanitar”, o regulă nescrisă care interzice partidelor mainstream să coopereze cu formațiunile extremiste, ceea ce a stârnit discuții intense în Parlamentul European, arată Curs de Guvernare.
Regulile inițiale cereau companiilor să colecteze și să publice date detaliate privind emisiile de gaze cu efect de seră, consumul de apă, efectele temperaturilor ridicate asupra condițiilor de muncă, scurgerile chimice și respectarea drepturilor omului de către furnizori, inclusiv cei din alte țări.
Conform noii legi, obligațiile de raportare vor viza doar companiile cu peste 1.000 de angajați și o cifră de afaceri netă de 450 milioane de euro, iar cerințele privind diligența în lanțul de aprovizionare se aplică doar companiilor cu peste 5.000 de angajați și o cifră de afaceri de cel puțin 1,5 miliarde de euro. De asemenea, companiile nu mai sunt obligate să adopte planuri de tranziție pentru atingerea obiectivelor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Un an de negocieri
Acordul a fost rezultatul unui an de negocieri intense între factorii de decizie ai UE, investitori, companii și organizații ale societății civile, care au dezbătut intens cât de mult trebuie reduse obligațiile de raportare, chiar în contextul agravării efectelor schimbărilor climatice în Europa. Comisia Europeană a propus această inițiativă în februarie, răspunzând preocupărilor companiilor legate de costurile și complexitatea respectării legislației UE. Unele companii susțin că reglementările verzi excesive afectează creșterea economică și competitivitatea față de SUA și China.
În schimb, grupuri ecologiste, organizații ale societății civile și unele companii au avertizat că reducerea cerințelor ar putea pune în pericol mediul și sănătatea publică. Acordul adoptat marchează astfel un compromis între stimularea creșterii economice și protecția mediului, stabilind un precedent pentru viitoarele legi europene.
Cuvântul „omnibus” a devenit de atunci un termen obișnuit în jargonul de la Bruxelles, Comisia Europeană pregătind cel puțin zece alte proiecte de simplificare pe teme precum protecția datelor, finanțe, chimicale, agricultură și apărare.
Decizia finală asupra acordului aparține Parlamentului European, votul fiind programat pentru 16 decembrie. Aceasta le oferă europarlamentarilor șansa de a respinge acordul dacă consideră că modificările sunt prea îndepărtate de pozițiile lor inițiale.
