Ar fi fost astfel oferit cetățenilor din state terțe (care nu sunt membre UE sau ale Spațiului Economic European) un permis de ședere temporară pe o perioadă de 5 ani, reînnoibil, în schimbul unei investiții minime de 400.000 euro în România.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Proiectul, prezentat anterior de Profit.ro, fusese inițiat după ce președintele SUA, Donald Trump, a lansat site-ul dedicat "gold card", o viză permanentă pentru Statele Unite după modelul green card, vândută cu 5 milioane de dolari, anunțând că o listă de așteptare a fost deja deschisă.
Solicitarea de retregare a proiectului a venit însă acum, după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a răspuns solicitării de a emite un punct de vedere și l-a catalogat drept un risc la adresa securtității naționale.
De asemenea, proiectul fusese avizat negativ de Consiliul Legislativ și de Consiliul Economic și Social (CES), și a primit observații din partea Autoritatății de Supraveghere Financiară (ASF) și Consiliului Concurenței.
Deși a arătat că inițiativa nu face obiectul avizării Consiliului Suprem de Apărare a Țării, nici din perspectivă legislativă și nici din perspectiva obiectului de reglementare al inițiativei legislativei, membrii Consiliului au formulat o analiză, concluzionând că: ”demersul legislativ nu este oportun, în special în actualul context socio-politic și de securitate (aderarea la Spațiul Schengen, demersurile de includere În Programul Visa Waver, procesul de aderare la OCDE)”.
CSAT arată că un mecanism preferențial de acordare a dreptului de ședere, de care ar beneficia persoanele care dețin capital, reprezintă un risc la adresa securității naționale, în contextul în care nici UE nu susține astfel de programe.
”Comisia Europeană și Parlamentul European au exprimat îngrijorări/critici față de proiecte simjlare, vizând inclusiv măsuri împotriva statelor UE, care, prin astfel de scheme, încalcă legislația comunitară (acordarea cetățeniei unui stat membru în schimbul realizării anumitor investiții fiind, în fapt, o comercializare a cetățeniei acelui stat și, prin extensie, a cetățeniei UE, practică considerată ilegală) sau reglementări mai stricte la nivel european pentru acordarea drepturilor de rezidență temporară sau permanentă, în cazul investitorilor străini”, arată CSAT.
Astfel, lrlanda (2023), Țările de Jos (2024) și Spania (2025) au renunțat la sisteme[e de rezidență prin investiții, iar Portugalia a adus modificări substaniiale programului.
CSAT mai arată și proiectul de act normativ poate interfera cu activitatea Comisiei de examinare a investitiilor străine directe (CEISD), care se ocupă cu examinarea investițiilor străine la nivel național.
Și ASF a identificat un posibil risc în cazul investitorilor care provin din anumite jurisdicții, respectiv țări care prezintă riscuri sistemice din perspectiva aspectelor privind spălarea banilor, conformității (AML - neimplementarea standardelor internaționale privind transparența, lipsa cooperării cu organismele internaționale), stabilității economice (sancțiuni internaționale, economice sau financiare impuse ONU, UE, SUA), stabilității politice (regimuri autoritare, corupție, conflicte interne), finanțării terorismului/ traficului de arme/droguri( jurisdicții care facilitează traficul ilicit de bunuri, arme, droguri, persoane).
ASF a mai avertizat cu privire la existența unor structuri de proprietate opace (offshore, interpuși - cu politici de confidențialitate excesivă, care facilitează evaziunea fiscală și care nu fac schimb de informații financiare conform standardelor UE), caz în care piața de capital românească - mai ales companiile listate - ar putea să se asocieze cu investitori cu reputatie indoielnică.
”De asemenea, din perspectiva investiției in piața de capital, având in vedere caracteristicile unei astfel de investiții care presupune o volatilitate a prețurilor activelor în care se investește, apreciem că ar fi oportună introducerea in cuprinsul actului normativ a unei dispoziții exprese prin care să se specifice că valoarea investiției trebuie să respecte pragul propus in cadrul proiectului de lege pe întreaga perioadă de valabilitate a permisului de ședere. Totodată, ținând cont de dimensiunea pieței de capital din România și de potențialul de creștere, se poate analiza oportunitatea creșterii valorii minime prevăzute in proiectul de act normativ, la valoarea maximă înregistrată în alte state (de ex.: Portugalia, Grecia)”, a mai transmis ASF.
Liberalii promit însă o nouă formă, revizuită, a proiectului.
Solicitarea de retragere a proiectului a fost făcută de senatorul Aurel Varga, în numele tuturor colegilor liberali inițiatori ai proiectului.
În solicitarea de retragere a proiectului se arată însă că ”după finalizarea procesului de analiză și consultare interinstituțională”, textul legislativ uremează să fie reintrodus ”într-o formă revizuită, coerentă și pe deplin aliniată cadrului normativ național și european”.
Proiectul gândit de liberali prevedea doar o viză de rezidență, care dă însă posibilitatea de a solicita cetățenia română după 5 ani.
Investitiile eligibile includ pentru Golden Visa sunt:
- achiziția de titluri de stat românești (minimum 400.000 euro) cu scadență de cel puțin 5 ani;
- achiziția de proprietăți imobiliare în valoare de minimum 400.000 euro, menținute cel puțin 5 ani;
- investiții in fonduri de investiții autorizate de ASF în cuantum de minimum 400.000 euro;
- achiziția de acțiuni la companii românești listate la bursă în valoare de minimum 400.000 euro.
Aplicanții trebuiau să dovedească legalitatea fondurilor, să nu figureze pe liste de sancțiuni și să nu reprezinte risc de securitate.
Programul prevedea consultarea obligatorie a Serviciului Român de Informatți (SRI), Serviciului de lnformații Externe (SIE), Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) și altor instituții relevante înainte de emiterea permiselor.
Drepturile conferite
Investitorii care îndeplineau condițiile prevăzute puteau beneficia de:
a) drept de ședere temporară în România, pentru o perioadă de 5 ani, cu posibilitate de reînnoire;
b) includerea membrilor de familie in același permis de ședere, la cererea investitorului;
c) acces la rezidență permanentă după 5 ani și posibilitatea de a solicita cetățenia română, în condițiile Legii cetățeniei române nr. 21/1991.
Permisul de ședere acordat prin Programul Golden Visa nu impunea o durată minimă de ședere efectivă anuală în România, însă menținerea investiției era obligatorie pe toată perioada valabilității permisului.
Facilități în legislația actuală
În prezent, legislația română prevede mai multe modalități prin care un cetățean străin poate obține drept de ședere de lungă durată, cum ar fi desfășurarea de activități economice, profesionale sau comerciale, angajarea sau detașarea, studiile, reîntregirea familiei, activitățile religioase, cercetarea științifică sau alte scopuri reglementate. Dintre acestea, însă, cele mai frecvent utilizate rămân șederea in scop de muncă, desfășurarea de activități comerciale (în calitate de asociat sau administrator al unei companii) și șederea in vederea reîntregirii familiei.
Viza de lungă ședere pentru desfășurarea de activități comerciale
Acest tip de viză se acordă, pe baza avizului emis de Centrul Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine, cetățenilor străini care sunt acționari ori asociați, cu atribuții de conducere sau de administrare, ai unor societăți comerciale, persoane juridice române, și care urmează să realizeze o investiție în România.
Avizul emis de Centrul Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine este valabil 6 luni de la data emiterii și se acordă cetățenilor străini prevăzuți de lege care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) Plan de afaceri – solicitantul prezintă un plan detaliat care include identificarea firmei, obiectul de activitate, obiectul și valoarea investiției, numărul estimat de locuri de muncă și etapele creării acestora, etapele și sumele aferente investiției, locația, durata și amortizarea investiției, precum și proiecția financiară pe minimum 3 ani;
b) Fonduri necesare – dovada prin extras de cont emis de o bancă din România că deține fondurile necesare desfășurării activității, în valoare de cel puțin 100.000 Euro pentru străinii asociați într-o societate cu răspundere limitată și cel puțin 150.000 Euro pentru străinii acționari într-o societate pe acțiuni.
c) Realizarea investiției – în maximum 12 luni de la obținerea permisului de ședere, solicitantul trebuie să efectueze investiția conform planului de afaceri, aducând un aport de capital sau tehnologie în valoare de minimum 100.000 Euro pentru o societate cu răspundere limitată și minimum 150.000 Euro pentru o societate pe acțiuni.
d) Crearea de locuri de muncă – investiția trebuie să genereze în maximum 12 luni cel puțin 10 noi locuri de muncă pentru societăți cu răspundere limitată și cel puțin 15 noi locuri de muncă pentru societăți pe acțiuni.
În cazul societăților cu 2 sau mai mulți asociați ori acționari, care solicită acordarea avizului, condițiile de mai sus vor trebui analizate pentru fiecare solicitant în mod separat, valoarea investiției ce urmează a fi realizată și numărul locurilor de muncă ce urmează a fi create majorându-se în mod corespunzător, în funcție de numărul solicitanților de aviz.
