Cuantumul indemnizației este o sumă egală cu indemnizația netă de 6 luni de activitate, iar inițiatorii, parlamentari PNL și USR, susțineau că, în iulie, la data inițierii proiectului, a fost încasată de toți judecătorii cărora le-a încetat mandatul în cadrul Curții Constituționale.
”În contextul în care România și-a luat angajamentul de a reduce deficitul bugetar excesiv până în 2030, Guvernul României interzice prin măsuri fiscal- bugetare plăți compensatorii în sistemul public. Există, așadar, o discrepanță între cadrul general și legea.privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, context în care se impune necesitatea reevaluării prevederii anterior menționate”, arată reprezentanții puterii.
Aceștia subiiniază că judecătorii Curții Constituționale beneficiază deja de pensii de serviciu. Totodată, această pensie de serviciu poate fi încasată cumulat cu alte venituri obținute ulterior. Astfel, judecătorii Curții nu au vreun risc real de lipsuri materiale la părăsirea funcției. Mai mult, suplimentar pensiei, unii judecători constituționali beneficiază și de alte drepturi legale aferente funcțiilor publice deținute anterior (indemnizații pentru limită de vârstă acordate foștilor parlamentari sau alte profesii).
Aleșii arată că doar pentru doi judecători a trebuit suportată de la buget o sumă de peste o jumătate de milion de lei la terminarea mandatului.
”Eliminarea sumei egale cu indemnizația netă de 6 luni de activitate la încetarea mandatului are o justificare economico-financiară solidă. Fiecare astfel de plată reprezintă o cheltuială semnificativă. Cel mai recent exemplu este cel al judecătorilor Marian Enache, Livia Stanciu și Attila Varga pentru care în iulie 2025 aplicarea acestei reglementări implică acordarea fiecăruia dintre aceștia a aproximativ 180.000 lei. Rezultă o sumă totală de aproximativ 540.000 lei suportată de la bugetul de stat”, susțin autorii proiectului.
Potrivit acestora, smele nu au fost prevăzută în bugetul Curții Constituționale pe anul în curs, fondurile necesare nefiind alocate, fapt care face necesară realocarea de la alte capitole bugetare.
Legat de aceste indemnizații speciale, Consiliul Superior al Magistraturii, în avizul solicitat de Parlament, arată că potrivit legislației, insituția avizează doar ”proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești", iar propunerea legislativă nu privește activitatea autorității judecătorești, în sensul atribuit acestei sintagme de Curtea Constituțională.
Proiectul va fi transmis acum pentru vot final Camerei Deputaților.
