Spania cere Uniunii Europene (UE) să recunoască limbile bască, catalană și galiciană, un subiect exploziv, care incomodează o mare parte a Celor 27, abordat marți de către miniștrii de Externe ai UE reuniți la Bruxelles, dar care au amânat să ia o decizie și să deschidă această ”cutie a Pandorei” din cauza lipsei unui consens, declară un diplomat european AFP.
Spania și-a aruncat, cu toate acestea, toată greutatea politică în această bătălie, potrivit altui diplomat, la Bruxelles, scrie News.ro.
Guvernul lui Pedro Sanchez are nevoie de absolută de voturile catalanilor pentru a-și trece proiectele de lege prin Cortes, Parlamentul spaniol.
După o precedentă tentativă a Madridului, în septembrie 2023, care nu a avut nici ea succes, s-au depus eforturi importante în vederea potolirii temefrilor multor state membre UE, puțin înclinate să deschidă ”cuta Pandorei” a limbilor regionale.
24 DE LIMBI OFICIALE
”Ceea ce este important este ca acest lucru să fie făcut într-un mod solid din punct de vedere juridic și ca acest lucru să nu creeze un precedent”, a declarat marți adjunta ministrului cipriot de Externe Marilena Raouna, a cărei țară se declară cu toate acestea în favoarea cererii spaniole.
UE - în care există aproximativ 60 de limbi regionale sau minoritare - are în prezent 24 de limbi oficiale.
Acest statut implică traducerea documentelor jridice ale UE - tratate, regulamente sau acorduri internaționale - în aceste limbi și să fie diponibili interpreți la summituri și reuniuni ministeriale.
O astfel de decizie necesită o unanimitate a Celor 27, iar în prezent nu există o unanimitate.
Mulți miniștri au insistat marți ca discuțiile să continue și au obținut ca o decizie să fie amânată într-o reuniune viitoare, din cauza lipsei unui consens, potrivit unui diplomat de la Bruxelles.
Mai mulți dintre ei și-au multiplicat însă semnalele unei relaxări față de Madrid.
”Cred că diversitatea lingvistică este importantă, iar noi suntem mereu constructivi”, a subliniat ministrul finaldez de Externe Joakim Strand.
Însă nu într-atât încât ”să europenizăm un subiect național”, a rezumat un diplomat european.
PROBLEMA LIMBII RUSE
Mai multe state membre - inclusiv țările baltice - se tem că, acceptând cererea spaniolă, vor fi obligate să recunoască, la rândul lor, statutul de limbă oficială unor limbi regionale folosite pe teritoriul lor.
O mare parte a populației baltice vorbește rusa, iar ”astfel rusa ar putea deveni o limbă ofcială” a UE, ceea ce aceste țări nu doresc, a explicat secretarul de stat sloven însărcinat cu Afaceri Europene Marko Stucin.
”Trebuie ca acest lucru să se facă respectând dreptul textelor europene. Să lucrăm împreună cu spaniolii pentru a găsi o soluție”, a subliniat, la rândul său, ministrul francez însărcinat cu Europa Benjamin Haddad.
Serviciul Juridic al Consiliului UE, instanța din care fac parte statele membre, a estimat că este imposibil ca cererea Spaniei să fie soluționată fără să se schimbe tratatele europene, dezvăluie un diplomat de la Bruxelles.
Însă unele țări apreciază că poate exista o soluție de compromis.
Ar fi de ajuns o limitare la limbi regionale existenete de mult timp și recunoscute deja ca limbi oficiale în Constituțiile naționale.
În acest caz, a dat asigurări ministrul sloven, ar exista doar trei limbi eligibile - și anume basca, catalana și galiciana.
Iar Spania a dat întotdeauna asigurri că este pregătită să plătească cheltuielile de traducere în aceste trei limbi, a precizat el.
Nimic nu este mai puțin sigur, avertizează însă un diplomat european.
”Este vorba despre o problemă foarte serioasă, care are numeroase implicații juridice, iar eu cred că ar fi preferabil să o examinăm foarte, foarte atent”, a subliniat seceretarul de stat croat însărcinat cu Afacerile Europene Andreja Metelko-Zgombic.
