Când președintele SUA, Donald Trump, a mers ultima dată în Canada pentru un summit G7, imaginea care a rămas în memoria colectivă a fost cea a lui Trump stând cu brațele încrucișate în semn de sfidare, în timp ce cancelarul german de atunci, Angela Merkel, îi arunca priviri ucigătoare, relatează AP.
Dacă există o misiune comună la summitul G7 din acest an, care începe în Munții Stâncoși din Canada, aceasta este dorința de a minimiza orice conflict într-un moment de tensiuni explozive, scrie News.ro.
Summitul din 2018 s-a încheiat cu Trump atacându-și gazdele canadiene pe rețelele în social media în timp ce pleca cu Air Force One, spunând că a dat instrucțiuni oficialilor americani rămași în Quebec să se opună declarației comune a G7 aprobate de liderii Japoniei, Franței, Regatului Unit, Italiei, Germaniei și, bineînțeles, Canadei.
„Am dat instrucțiuni reprezentanților noștri din SUA să nu aprobe comunicatul, având în vedere tarifele aplicate automobilelor care inundă piața americană!”, a postat Trump pe site-ul cunoscut atunci sub numele de Twitter.
De data aceasta, Trump a impus deja taxe vamale severe pentru câteva zeci de țări, riscând o încetinire a creșterii economice globale. Nu se înregistrează progrese semnificative în soluționarea conflictelor din Ucraina și Gaza, iar acum se conturează un nou conflict, tot mai intens, între Israel și Iran, pe fondul programului nuclear al Teheranului.
În plus, sunt problemele legate de schimbările climatice, imigrația, traficul de droguri, noile tehnologii, cum ar fi inteligența artificială, și superioritatea continuă a Chinei în domeniul producției și controlul asupra lanțurilor de aprovizionare cheie.
Întrebat dacă intenționează să anunțe vreun acord comercial la summitul G7, la plecarea de la Casa Albă duminică, Trump a răspuns: „Avem acordurile noastre comerciale. Tot ce trebuie să facem este să trimitem o scrisoare în care să spunem: «Iată ce va trebui să plătiți». Dar cred că vom avea câteva acorduri comerciale noi”.
Miza ar putea fi chiar supraviețuirea G7, într-un moment în care administrația Trump a transmis semnale contradictorii cu privire la participarea președintelui la summitul Grupului celor 20 din noiembrie, din Africa de Sud.
Ceea ce Trump a contestat la summitul din 2018 de la Quebec nu au fost doar tarifele, ci și accentul pus pe alianțele bazate pe un set comun de standarde care să servească la elaborarea politicilor.
„Marea dispută din Quebec a fost referirea la ordinea internațională bazată pe norme, și de acolo provine celebra fotografie”, a declarat Peter Boehm, consilierul Canadei la summitul G7 din 2018 din Quebec și veteran al șase summituri G7. „Cred că asta le-a dat tuturor impresia că summiturile G7 nu mai sunt ceea ce erau odată.”
Guvernele german, britanic, japonez și italian au semnalat fiecare convingerea că o relație prietenoasă cu Trump în acest an poate reduce probabilitatea izbucnirilor.
„Ei bine, am o relație bună cu președintele Trump, iar asta este important”, a declarat sâmbătă premierul britanic Keir Starmer, în timp ce se îndrepta spre Canada.
Nu există niciun plan pentru o declarație comună din partea G7 în acest an, un semn că administrația Trump nu vede necesitatea de a construi un consens cu celelalte democrații, dacă consideră că o astfel de declarație este contrară obiectivelor sale de introducere a unor noi tarife, de creștere a producției de combustibili fosili și de reducere a dependenței Europei de armata SUA.
„Administrația Trump este aproape sigură că niciun acord nu este mai bun decât un acord prost”, a declarat Caitlin Welsh, director al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale, care a făcut parte din echipa lui Trump pentru G7 în primul mandat al acestuia.
Casa Albă a păstrat tăcerea în privința obiectivelor sale pentru G7, care a luat naștere în 1973 ca o reuniune a miniștrilor de finanțe pentru a aborda criza petrolului și a evoluat treptat într-un summit anual menit să promoveze relațiile personale între liderii mondiali și să abordeze problemele globale.
G7 s-a extins chiar pentru scurt timp ca G8, cu Rusia ca membru, însă Rusia a fost exclusă în 2014, după anexarea Crimeii și instalarea unei baze militare în Ucraina, care a precedat invazia agresivă a acestei țări în 2022.
Trump va avea cel puțin trei întâlniri bilaterale programate în timpul summitului cu alți lideri mondiali în timpul șederii sale în Canada, începând luni dimineață cu premierul canadian Mark Carney. Președintele SUA este de asemenea așteptat să aibă întâlniri bilaterale cu președinta mexicană Claudia Sheinbaum și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit unui oficial al administrației.
Președintele SUA a impus taxe vamale de 25% pentru oțel, aluminiu și automobile, toate acestea afectând în mod disproporționat Japonia. Trump impune, de asemenea, o taxă de 10% asupra importurilor din majoritatea țărilor, deși ar putea majora ratele la 9 iulie, după expirarea perioadei de negociere de 90 de zile stabilite de el.
Regatul Unit a ajuns la un acord comercial cu SUA care include cote pentru protecția împotriva unor tarife, dar pragul de 10% va rămâne în vigoare, deoarece administrația Trump mizează pe veniturile din tarife pentru a acoperi costurile reducerilor de impozite pe venit.
Canada și Mexic se confruntă cu taxe separate de până la 25%, pe care Trump le-a introdus sub pretextul stopării traficului de fentanil, deși unele produse sunt încă protejate de Acordul SUA-Mexic-Canada din 2020, semnat în timpul primului mandat al lui Trump.
Administrația Trump a insistat că tarifele sale generale vor duce la acorduri comerciale care vor exclude China, deși nu este clar cum antagonizarea partenerilor comerciali i-ar determina să-și consolideze dependența de SUA. Carney, liderul canadian, a declarat deschis că țara sa nu mai poate considera SUA un prieten de durată.
Acest lucru ar putea lăsa Trump în situația incomodă de a dori să mențină taxele vamale, încercând în același timp să convingă alte țări că le este mai bine să se alieze cu SUA decât cu China.
„Trump va încerca să coordoneze grupul împotriva presiunii economice exercitate de China”, a scris Josh Lipsky, președintele departamentului de economie internațională al Atlantic Council, într-o analiză. „Dar restul liderilor s-ar putea întoarce împotriva lui Trump și ar putea spune că acest tip de coordonare, care stă la baza funcționării G7, ar fi mai ușoară dacă el nu ar impune tarife aliaților săi.”
