DOCUMENT Stabilirea din oficiu a CAS si CASS datorate de persoanele fizice - Explicații ANAF

Este vorba despre Ordinul ANAF nr. 1457/2026, prin care se aprobă și modelul și conținutul unor formulare utilizate de Fisc. 

CITEȘTE ȘI Rambursarea TVA, în era Ordinului 1.123/2026: devin toți contribuabilii suspecți de serviciu?

Prevederile ordinului se aplică pentru stabilirea din oficiu a contribuției de asigurări sociale, respectiv a contribuției de asigurări sociale de sănătate, datorate de persoanele fizice pentru anul 2025. 

Ce venituri sunt vizate:

• activități independente
• drepturi de proprietate intelectuală
• venituri din asocierea cu o persoană juridică contribuabil potrivit prevederilor titlului II sau III din Codul fiscal, pentru care sunt aplicabile prevederile art. 125 din același cod
• venituri asimilate salariilor pentru activitatea desfășurată în străinătate
• chirii
• activități agricole, silvicultură și piscicultură
• investiții
• alte surse

Noua procedură ANAF stabilește și modul în care ANAF va identifica persoanele fizice care obțin venituri asimilate salariilor pentru activitatea desfășurată în străinătate pentru care se stabilește din oficiu contribuția de asigurări sociale.

Astfel, identificarea persoanelor fizice care obțin venituri asimilate salariilor pentru activitatea desfășurată în străinătate pentru care se stabilește din oficiu contribuția de asigurări sociale se face în baza următoarelor surse de informații:

• a) formularul 256 „Decizie de impunere din oficiu a veniturilor persoanelor fizice” (în baza schimbului de informații dintre Agenția Națională de Administrare Fiscală și autorități fiscale din străinătate, prin intermediul aplicației informatice naționale „Automatic Exchange of Information” — AEOI);
• b) secțiunea corespunzătoare privind impozitul pe venit de la cap. I din Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice;
• c) alte surse de informații din evidența fiscală.

CITEȘTE ȘI România intră pe minus. Salariile pierd 3,3% din puterea de cumpărare, Euro crește în continuare. Economia scade anul acesta, inflația crește - Prognoza Guvernului TABEL

Începând cu veniturile realizate în 2025, contribuabilii trebuie să stabilească și să declare contribuțiile sociale datorate pentru toate veniturile obținute într-un an fiscal în anul următor, prin depunerea Declarației unice (formularul 212), până la data de 25 mai. Modificările au fost stabilite prin OUG nr. 128/2024.

Astfel, s-a eliminat obligația depunerii declarației unice estimative.

De asemenea, prin Legea nr. 141/2025 au fost reglementate unele obligații fiscale pentru persoanele fizice care obțin din străinătate venituri din pensii pentru care se datorează contribuția de asigurări sociale de sănătate, respectiv pentru partea ce depășește suma lunară de 3.000 lei. 

În cazul veniturilor din străinătate, contribuția de asigurări sociale de sănătate se calculează de contribuabili și se declară în declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice.

Dacă oamenii nu depun declarația fiscală, ANAF are dreptul să stabilească din oficiu datoriile fiscale ale contribuabililor, prin decizie de impunere.

În acest context, a fost nevoie de o nouă procedură ANAF privind stabilirea din oficiu a contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice, în cazul contribuabililor care nu și-au îndeplinit aceste obligații declarative.

Totodată, a fost necesară aprobarea modelului și conținutului următoarelor formulare:

• „Notificare privind nedeclararea  contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate datorate de persoanele fizice”;
• „Invitație la cel de-al doilea termen al audierii, în vederea exercitării dreptului de exprimare a unui punct de vedere”;
• „Referat privind estimarea bazei de calcul al contribuției de asigurări sociale și al contribuției de asigurări sociale de sănătate, în cazul stabilirii din oficiu a obligațiilor de plată”;
•  „Decizie privind stabilirea din oficiu a contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoane fizice”;
•  „Decizie de anulare a deciziei privind stabilirea din oficiu a contribuției de asigurări sociale și a contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru persoane fizice”.

ANAF va notifica persoanele fizice care nu și-au declarat CAS și/sau CASS

ANAF va notifica persoanele fizice care nu au declarat, după caz, contribuția de asigurări sociale și contribuția de asigurări sociale de sănătate datorate.

Astfel, oamenilor le vor fi aduse la cunoștință că au realizat venituri anuale cumulate:

• care depășesc plafonul de 12 salarii minime brute pe țară și aveau obligația declarării contribuției de asigurări sociale;
• asimilate salariilor pentru activitatea desfășurată în străinătate și aveau obligația declarării CAS și/sau CASS;
• din activități independente și aveau obligația declarării contribuției de asigurări sociale de sănătate;
• care depășesc plafonul de 6 salarii minime brute pe țară și aveau obligația declarării contribuției de asigurări sociale de sănătate;
• din pensii din străinătate și aveau obligația declarării CASS în Declarația unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice.

Neîndeplinirea la termen a obligațiilor de declarare prevăzute de lege se sancționează cu amendă contravențională, prevăzută la art. 336 alin. (3) din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală.

Astfel,  în cazul persoanelor fizice, nedepunerea la termenele prevăzute de lege a declarațiilor de venit, precum și a declarației unice privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 50 lei la 500 lei.

Nedepunerea declarației, în termen de 20 zile de la primirea notificării, atrage stabilirea din oficiu a obligației de plată.

Totodată, contribuabilii sunt invitați să se prezinte la audiere, în termen de 7 zile de la data primirii notificării.

CITEȘTE ȘI Bulgaria a bătut România la salarii. Ne poate da și titlul de cea mai săracă dintre țările UE

Toți tinerii sub 26 de ani vor fi exceptați de la plata contribuției de asigurări sociale (CAS) pentru veniturile de natură salarială obținute în urma unui contract de muncă cu timp parțial (part-time), prevede un proiect inițiat acum și analizat de Profit.ro.

De ce este important: Excepția se aplică în prezent veniturilor obținute în urma unui contract de muncă cu timp parțial, în cazul persoanelor fizice aflate în una dintre următoarele situații: a) sunt elevi sau studenți, cu vârsta până la 26 de ani, aflați într-o formă de școlarizare; b) sunt ucenici, potrivit legii, în vârstă de până la 18 ani; c) sunt persoane cu dizabilități sau alte categorii de persoane cărora prin lege li se recunoaște posibilitatea de a lucra mai puțin de 8 ore pe zi; d) au calitatea de pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii, cu excepția pensionarilor pentru limită de vârstă care beneficiază de pensii de serviciu în baza unor legi/statute speciale, precum și a celor care cumulează pensia pentru limită de vârstă din sistemul public de pensii cu pensia stabilită în unul dintre sistemele de pensii neintegrate sistemului public de pensii; e) realizează în cursul aceleiași luni venituri din salarii sau asimilate salariilor în baza a două sau mai multe contracte individuale de muncă, iar baza lunară de calcul cumulată aferentă acestora este cel puțin egală cu salariul de bază minim brut pe țară.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ Amnistie pentru mii de firme cu cod de TVA anulat sau suspendat - LEGE

Potrivit inițiatorilor proiectului, condiționarea facilității de existența calității de elev sau student conduce însă la o diferență de tratament între tineri aflați în situatii comparabile din perspectiva accesului la piața muncii.

”Un tânăr de 20, 22 sau 25 de ani care a finalizat studiile, le-a întrerupt sau care, din diferite motive, nu se mai află într-o formă de școlarizare poate întâmpina dificultăți cel puțin la fel de mari în găsirea unui loc de muncă precum un tânăr de aceeași vârstă care are calitatea de elev sau student.

În numeroase situații, lipsa experienței profesionale reprezintă una dintre principalele bariere în calea angajării tinerilor. Se creează astfel un cerc dificil de depășit: tânărul nu reușește să se angajeze pentru că nu are experiență profesională, dar nu poate dobândi această experiență în lipsa unei prime oportunități de muncă.

Contractele individuale de muncă cu timp parțial pot constitui, în special la începutul vieții profesionale, un instrument eficient de intrare pe piața muncii. Acestea permit dobândirea de experiență, dezvoltarea competențelor profesionale, familiarizarea cu cerințele unui loc de muncă și, ulterior, tranziția către o ocupare stabilă”, argumentează inițiatorii.

Aceștia mai arată că mecanismul actual de stabilire a contribuțiilor sociale pentru contractele cu timp parțial poate însă genera, pentru persoanele care nu se încadreaza în categoriile exceptate de lege, un cost dispropoționat în raport cu venitul realizat, iar în cazul tinerilor fără experiență, un asemenea cost suplimentar poate diminua disponibilitatea angajatorișor de a oferi oportunităi de muncă cu timp parțial și poate limita tocmai accesul la acele șocuri de muncă ce pot reprezenta primul pas către integrarea profesionala.

CITEȘTE ȘI Amnistia fiscală din vremea lui Ciolacu, gândită să fie extinsă și la alte obligații bugetare restante din aceeași perioadă

Prin urmare, initiațiva propune eliminarea condiționării facilității exclusiv de statutul educational și aplicarea scutirii de la plata CAS pentru contractele de muncă part-time în cazul tuturor tinerilor cu vârsta de până la 26 de ani.

Astfel, facilitatea se va aplica persoanelor care sunt elevi, studenți sau tineri cu vârsta pana la 26 de ani, care vor achita CAS în raport cu orele prestate efectiv.

Inițiatorii țin să atragă atenția că ”măsura nu urmărește instituirea unei facilități permanente pentru munca cu timp parțial, ci utilizarea acesteia ca instrument temporar de intrare și integrare pe piața muncii, în special în perioada în care tinerii își construiesc experiența profesională”.

CITEȘTE ȘI ”Altă întrebare?”. CCR ia partea lui Ilie Bolojan în disputa cu FIorin Iordache: Parlamentul poate adopta legi în locul Guvernului demis

În cazul tinerilor NEET, respectiv în cazul tinerilor care nu sunt încadrați în muncă și nu urmează o formă de educație sau de formare profesională, intervenția timpurie este esențiala pentru prevenirea îndepărtării de piața muncii și pentru crearea unui parcurs către ocupare stabilă, mai subliniază autorii proiectului.

Astfel, adoptarea unor măsuri concrete care să reduca barierele de intrare pe piața muncii și să ofere tinerilor o primă oportunitate profesională se impune și în contextul în care România înregistrează cea mai ridicată rată NEET din Uniunea Europeană.

”România continuă să se confrunte cu cea mai gravă situație din Uniunea Europeană în ceea ce privește proporția tinerilor NEET. Potrivit datelor Eurostat pentru anul 2025,19,2% dintre tinerii cu vârsta intre 15 și 29 de ani din România nu erau incadrați în muncă și nu urmau o formă de educație sau de formare profesională, cea mai ridicată pondere din Uniunea Europeană. Media UE a fost de 11,0%”, precizează autorii proiectului.