Groenlanda este cea mai mare insulă din lume, casă pentru peste 56.000 de oameni. Are însă și o poziție strategică și resurse naturale importante.
O recentă călătorie a lui Donald Trump Jr. în Groenlanda a alimentat speculațiile despre care sunt exact planurile tatălui său pentru acest teritoriu arctic, transmite CNN.
Marți, Donald Trump Jr. a aterizat în Groenlanda, insula arctică pe care tatăl său, președintele ales Donald Trump, și-a exprimat dorința puternică de a o cumpăra, în ciuda declarațiilor tăioase ale Groenlandei că nu este de vânzare. Trump Jr. a încadrat călătoria ca fiind ”un pic de distracție”, spunând CNN, ”ca un om în aer liber, sunt încântat să mă opresc în Groenlanda pentru această săptămână”, scrie News.ro.
28 mai Maratonul Fondurilor Europene
4 iunie Eveniment Profit.ro - Piața imobiliară între șocuri și oportunități - Ediția a V-a
Dar călătoria a alimentat speculațiile despre care sunt exact planurile tatălui său pentru acest teritoriu arctic.
În decembrie, Trump a reluat apelurile făcute în prima sa președinție pentru ca SUA să dețină Groenlanda, numind-o ”o necesitate absolută”.
Întrebat marți, în cadrul unei conferințe de presă, dacă ar exclude folosirea ”coerciției militare sau economice” pentru a obține Groenlanda - sau Panama, pe care Trump și-a exprimat, de asemenea, dorința de a o deține - președintele ales a răspuns: ”Nu, nu vă pot asigura cu privire la niciuna dintre cele două, dar pot spune acest lucru: Avem nevoie de ele pentru securitate economică”.
Președintele ales spune că deținerea Groenlandei este vitală pentru securitatea SUA, dar experții spun că este posibil ca acesta să aibă în vedere și alte aspecte ale Groenlandei, cum ar fi rezervele sale de resurse naturale - inclusiv metale rare - care ar putea deveni mai accesibile pe măsură ce schimbările climatice topesc gheața din teritoriu.
O poziție geopolitică unică
Groenlanda este cea mai mare insulă din lume și adăpostește peste 56.000 de oameni. Fostă colonie daneză și în prezent teritoriu autonom al Danemarcei, Groenlanda ocupă o poziție geopolitică unică, fiind situată între SUA și Europa. Capitala sa, Nuuk, este mai aproape de New York decât de capitala Danemarcei, Copenhaga.
Acesta a fost considerat mult timp un punct cheie pentru securitatea SUA, în special pentru a respinge un potențial atac din partea Rusiei, a declarat Ulrik Pram Gad, cercetător principal la Institutul danez pentru studii internaționale.
Calea maritimă a Pasajului de Nord-Vest trece de-a lungul coastei sale, iar insula face parte din decalajul Groenlanda-Islanda-Regatul Unit, o regiune maritimă strategică.
Trump nu este primul președinte american care lansează ideea de a cumpăra Groenlanda.
În 1867, când președintele Andrew Johnson a cumpărat Alaska, el a luat în considerare și achiziționarea Groenlandei. La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, administrația Truman a oferit Danemarcei 100 de milioane de dolari pentru insulă, potrivit unor documente raportate pentru prima dată de presa daneză.
Niciuna dintre oferte nu s-a concretizat, dar, în temeiul unui tratat de apărare din 1951, SUA au primit o bază aeriană numită în prezent baza spațială Pituffik, în nord-vestul Groenlandei. La jumătatea distanței dintre Moscova și New York, aceasta este cel mai nordic avanpost al forțelor armate americane și este echipată cu un sistem de avertizare antirachetă.
SUA doresc să se asigure că ”nicio mare putere ostilă nu controlează Groenlanda, deoarece poate fi un punct de sprijin pentru atacarea SUA”, a declarat Pram Gad pentru CNN.
Bogată în minerale rare
Cu toate acestea, ceea ce ar putea fi chiar mai atrăgător pentru Trump sunt bogatele depozite de resurse naturale ale Groenlandei, a declarat Klaus Dodds, profesor de geopolitică la Royal Holloway, Universitatea din Londra.
Printre acestea se numără petrolul și gazele, precum și metalele de pământuri rare, foarte solicitate pentru mașinile electrice și turbinele eoliene ale tranziției ecologice, precum și pentru fabricarea echipamentelor militare.
În prezent, China domină producția mondială de pământuri rare și a amenințat deja că va restricționa exportul de minerale critice și tehnologii asociate, înainte de al doilea mandat al lui Trump.
”Nu există nicio îndoială că Trump și consilierii săi sunt foarte preocupați de dominația pe care China pare să o aibă”, a declarat Dodds pentru CNN.
Groenlanda oferă o sursă potențial bogată de aceste minerale critice, a adăugat el.
”Cred că Groenlanda are de fapt scopul de a ține China afară”, a mai spus sursa citată.
Oportunități pe măsură ce gheața se topește
Topirea gheții și creșterea rapidă a temperaturilor din Arctica oferă Groenlandei un loc în primul rând la criza climatică, dar unii văd și oportunități economice pe măsură ce schimbările climatice remodelează țara.
Pierderea gheții a deschis rutele de transport maritim, crescând timpul în care acestea pot fi navigate în timpul verii din emisfera nordică. Conform Consiliului Arctic, transportul maritim arctic a crescut cu 37% în deceniul până în 2024, în parte datorită topirii gheții.
”Trump, cred, înțelege instinctiv ideea că Arctica se topește” și oportunitățile percepute, a spus Dodds.
Deși el a avertizat, în realitate, condițiile de-a lungul acestor rute sunt încă adesea înșelătoare, iar topirea gheții poate face ca apele să fie și mai periculoase pentru navigare.
Există, de asemenea, sugestia că topirea gheții ar putea facilita accesul la resursele naturale, însă criza climatică nu s-a dovedit încă o ”schimbare de joc” în acest sens, a declarat Phillip Steinberg, profesor de geografie la Universitatea din Durham.
Nu că schimbările climatice fac resursele Groenlandei mai accesibile, a declarat el pentru CNN, ci mai degrabă ”mai necesare”.
S-ar putea întâmpla de fapt?
Guvernele Danemarcei și Groenlandei s-au declarat ferm împotriva ideii că națiunea arctică poate fi cumpărată.
”Nu suntem de vânzare și nu vom fi niciodată de vânzare. Nu trebuie să pierdem lupta noastră de ani de zile pentru libertate”, a scris prim-ministrul Groenlandei, Múte Egede, într-o postare pe Facebook la sfârșitul lunii decembrie.
Kuupik V. Kleist, un fost prim-ministru al Groenlandei, a declarat că Trump vorbea mai mult cetățenilor americani decât groenlandezilor.
”Nu văd nimic în viitor care să deschidă calea pentru o vânzare. Nu cumperi pur și simplu o țară sau un popor”, a declarat el pentru CNN.
Dar comentariile lui Trump vin într-un moment interesant pentru Groenlanda, a spus Dodds. Guvernul său condus de inuiți a intensificat recent cererile de independență față de Danemarca. În discursul său de Anul Nou, Egede a cerut ca ”lanțurile erei coloniale” să fie îndepărtate.
”Aceasta panichează Danemarca”, a declarat Dodds, care pare să se fi concentrat mai mult pe relația sa cu Groenlanda.
În decembrie, Danemarca a anunțat o creștere uriașă a cheltuielilor militare pentru Groenlanda. Apoi, la începutul lunii ianuarie, familia regală daneză a lansat o stemă regală redesenată, sporind proeminența ursului polar care simbolizează Groenlanda.
Groenlanda a încercat să își consolideze independența prin diversificarea economiei sale în afara pescuitului. În noiembrie, Groenlanda a deschis un nou aeroport în Nuuk, ca parte a planurilor de creștere a turismului. Însă Groenlanda se bazează în continuare pe o subvenție anuală de aproximativ 500 de milioane de dolari din partea Danemarcei, care s-a dovedit a fi un mare obstacol în calea independenței.
Acest lucru ridică o întrebare foarte interesantă, a spus Dodds: ”Ce ar face Groenlanda dacă Trump i-ar oferi, să zicem, 1 miliard de dolari pe an pentru a avea un alt tip de asociere?”
Unii politicieni groenlandezi au vehiculat ideea unei asocieri speciale, similară celei pe care SUA o are cu Insulele Marshall, în care Groenlanda are suveranitate, dar și sprijin financiar din partea SUA, în schimbul unor acorduri privind anumite interese strategice ale SUA.
Cu toate acestea, fostul prim-ministru Kleist și-a exprimat scepticismul puternic cu privire la faptul că acest tip de asociere ar putea funcționa.
”Nici eu nu cred că (acest lucru) prezintă vreun interes. Gândiți-vă doar la modul în care SUA și-au tratat propriile popoare indigene”, a afirmat el.
Pentru moment, rămâne neclar cât de departe va merge Trump în dorința sa declarată de a achiziționa Groenlanda odată ajuns la putere.
”Nimeni nu știe dacă este doar o bravadă, dacă este o amenințare pentru a obține altceva, sau dacă este de fapt ceva ce vrea să facă”, a declarat Pram Gad.
