Miniștrii de Interne ai statelor membre UE, reuniți la Bruxelles, urmează să se pronunțe - pentru prima oară - asupra celor trei texte prezentate în acest an de către Comisia Europeană (CE) în vederea unei încadrări mai stricte ale sosirii și expulzării migranților.
Ele permit:
- deschiderea uno centre în afara frontierelor UE în care să fie trimiși migranți a căror cerere de azil este respinsă - faimoasele ”huburi de întoarcere”;
- sancționarea mai aspră a migranților care refuză să părpsească teritoriul european - prin perioade detenție mai luni;
- expulzarea migranților în țări din care nu sunt originari, dar pe care UE le consideră ”sigure”.
Scăderea sosirilor - cu aproximativ 20% de intrări ilegale maipuține față de 2024 - nu a scăzut presiunile asupra liderilor politici din Europa, ci din contră, le-a crescut.
”Trebuie să avansăm pentru a le da cetățenilor sentimentul că stăpânim situația”, sublinia joi comisarul european Magnus Brunner, arhitectul acestei strângeri a șurubului migrației.
FRANȚA ȘI SPANIA, SCEPTICE
Ideile sale înfurie stânga și asociațiile de apărarea migranților - care denunță măsuri care încalcă drepturile omului.
”În loc să investească în securitate, protecție și incluziune, UE alege politici care aruncă și mai mult oameni în pericol și insecuritate juridică”, trage un semnal de alarmă Silvia Carta de la PICUM, un ONG de apărarea migranților fără acte.
La inițiativa Danemarcei, care deține președinția semestrială a UE și care cere de mult timp o însăsprire a migrației, statele membre avansează în pas alert în examinarea acestor măsuri.
”Avansăm foarte repede”, dă asigurări un diplomat european, apreciind că există o ”voință politică larg împărtășită” în rândul Celor 27 de validare a acestor propuneri.
Între puținele excepții se află Franța, care se întreabă despre - legalitatea și eficiența - anumitor măsuri, și Spania, care nu este convinsă de ”hunurile de întoarcere”, experimentate de mai multe țări, fără un succes real.
Aceste măsuri sunt susținute de către dreapta și extrema dreaptă - care s-ai aliat în Parlamentul European (PE) săptămâna trecută pentru a le da primele unde verzi.
Ideea este să avanseze rapid și în PE, iar mulți eurodeputați și lideri pledează în vederea adoptării lor definitive la începutul lui 2026.
CINA VA PRIMI SOLICITANȚI DE AZIL?
Negocieri - extrem de periculoase - sunt prevăzute luni cu privire la un nou sistem de repatriere a solicitanților de azil în Europa.
Cu scopul de a mulțumi țări care se află pe rute ale migrației - ca Grecia și Italia - UE urmează să ceară în curând ca statele membre să mute migranți pe teritoriile lor. Sau, dacă nu o fac, să plătească o contribuție financiară - în valoare de 20.000 de euro pe solicitant de azil - țărilor aflate sub presiunea migrației.
Statele membre UE negociază de mai multe săptămâni cum să implementeze acest sistem.
Însă aceste negocieri au înregistrat numeroase eșecuri - în contextul politic actual, care țări ar fi preăptite să primească solicitanți de azil din altă țară?
Mai multe state - ca Blegia, Suedia și Austria - au anunțat deja că nu vor accepta azilanți din alte state membre UE.
”Sunt puțini miniștri de Interne care vor vrea să vină în fața presei pentru ca să spună «ok, eu am luat 3.000»”, prezice un oficial european sub protecția anonimatului.
O decizie finală cu privire la repartizarea câtorva mii de solicitanți de azil este, cu toate acestea, obligatorie până la sfârșitul acestui an.
