Peste 43 de milioane de hectare de pădure distruse din 2004

Peste 43 de milioane de hectare de pădure distruse din 2004
Profit.ro
Profit.ro
scris 13 ian 2021

Peste 43 de milioane de hectare de pădure, de mărimea unei țări precum Irakul, s-au pierdut pe cele 24 de fronturi majore ale defrișărilor din întreaga lume între 2004 și 2017, potrivit unui raport al World Wide Fund for Nature (WWF) publicat miercuri, informează AFP.

Urmărește-ne și pe Google News
Evenimente

25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale

Agricultura comercială, pentru care pădurile sunt tăiate pentru a face loc culturilor și creșterii animalelor, este principala cauză a acestor defrișări, în special în America de Sud, potrivit ONG-ului. Sectorul minier, dar și infrastructura, în particular cea rutieră, alături de industria forestieră și agricultura de subzistență, în special în Africa, sunt, de asemenea, factori importanți pentru defrișări, constată WWF.

Dintre aceste 24 de "puncte fierbinți" ale defrișărilor globale, 9 se află în America Latină, 8 în Africa și 7 în Asia-Pacific, ele concentrând peste jumătate (52%) din defrișările de păduri tropicale la nivel mondial, potrivit aceluiași ONG.

Operatorul canadian de magazine de proximitate Couche-Tard discută o eventuală fuziune cu Carrefour CITEȘTE ȘI Operatorul canadian de magazine de proximitate Couche-Tard discută o eventuală fuziune cu Carrefour

Cele mai afectate zone sunt Amazonia braziliană, regiunea Cerrado din Brazilia, Amazonia boliviană, Paraguay-ul, Argentina, Madagascar și insulele Sumatra și Borneo din Indonezia și Malaezia, scrie Agerpres.

Regiunea braziliană Cerrado este, spre exemplu, în principal afectată de dezvoltarea agriculturii, cu o pierdere de 3 milioane de hectare de pădure între 2004 și 2017 și o dispariție de peste 30% din suprafața sa forestieră totală din 2000.

În plus, aproape jumătate (45%) dintre pădurile rămase în aceste 24 de zone au suferit degradări sau fragmentări, ceea ce le-a făcut mai vulnerabile, în special la incendii.

Această fragilizare pune în pericol ecosistemele vulnerabile pe care aceste păduri le adăpostesc și, prin urmare, habitatele multor specii, favorizează contactul dintre speciile sălbatice și oameni și, în consecință, trecerea către oameni a bolilor de origine animală (zoonoze), așa cum a ilustrat-o pandemia de COVID-19.

viewscnt
Afla mai multe despre
padure
world wide fund for nature