Invadarea Ucrainei de către Rusia, în data de 24 februarie, și blocarea porturilor ucrainene de către Moscova, au afectat semnificativ exporturile de produse agricole ale Ucrainei, iar prețul cerealelor pe plan mondial a atins valori record. Deși s-a semnat în iulie un acord pentru deblocarea porturilor ucrainene, escaladarea războiului a menținut nivelul ridicat al prețului cerealelor.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene. Parteneri: BCR, BRD, CEC
4 iunie - Eveniment Profit.ro: Piaţa imobiliară românească sub spectrul crizei occidentale. Ediţia a IV-a. Parteneri: 123Credit, Cushman and Wakefield
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, BVB, CEC Bank, Infinity Capital Investments, Sphera, Teraplast
Înaintea conflictului, Ucraina și Rusia erau responsabile pentru mai mult de 30% din comerțul mondial cu grâu, 32% în cazul orzului, 20% în cazul porumbului și peste 50% în cazul uleiului de floarea soarelui și a semințelor oleaginoase. Exporturile se realizau în special prin porturile lor de la Marea Neagră, scrie Agerpres.
În 2021, producția de cereale a Ucrainei a crescut cu 32% până la 85,7 milioane de tone, iar de la începutul sezonului agricol 2021/2022 și până la data de 23 februarie 2022 Ucraina exporta-se 43 de milioane de tone de cereale.
În timp ce exporturile ucrainene erau afectate de război, cele rusești au scăzut din cauza lipsei navelor dispuse să meargă în porturile rusești și a impactului sancțiunilor, ceea ce dus la creșteri semnificative ale prețului cerealelor.
În martie, cotația grâului la bursa de cereale de la Chicago a atins nivelul ridicat record de 13,64 dolari per bushel, din cauza tensiunilor geopolitice, determinând o reducere a aprovizionării cu cereale, pe o piață afectată deja de vremea nefavorabilă și de restricțiile post-pandemie.
Și prețurile la porumb și boabe de soia au atins cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, iar cotația pentru uleiul de palmier din Malaezia a urcat în martie la un nivel record.
De atunci, prețul grâului a mai scăzut, iar la uleiul de palmier declinul a fost de 40%, pe fondul temerilor privind o recesiune globală, a restricțiilor din China și a extinderii acordului privind exporturile ucrainene prin coridorul pentru cereale de la Marea Neagră.
În timp ce inundațiile din Australia, al doilea mare exportator mondial de grâu, au provocat în ultimele săptămâni pagube semnificative culturilor agricole, care erau gata de a fi recoltate, seceta severă ar urma să reducă producția de grâu Argentinei cu aproape 40%. Aceste evoluții vor duce la scăderea disponibilității grâului pe plan global în primul semestru din 2023, avertizează analiștii. Iar lipsa ploilor în unele regiuni agricole din SUA ar putea afecta aprovizionarea în semestrul doi din 2023.
În cazul orezului, traderii se așteaptă ca prețurile să rămână ridicate, atât timp cât interdicția de export impusă anul acesta de India, cel mai mare furnizor mondial, rămâne în vigoare.
"În cele mai multe țări exportatoare, disponibilitatea orezului este destul de redusă, cu excepția Indiei, unde restricțiile la export au dus la scăderea vânzărilor. Dacă s-ar obține o producție record în una din principalele țări exportatoare, atunci vom vedea într-adevăr modificări de prețuri pe piață", a declarat pentru Reuters un trader din Singapore.
Perspectivele pentru porumb și boabe de soia în America de Sud par mai bune pentru recolta de la începutul anului viitor, deși seceta recentă din unele părți ale Braziliei, cel mai mare exportator global de boabe de soia, a provocat temeri privind aprovizionarea.
Livrările interne ale SUA de cereale, inclusiv porumb, grâu și boabe de soia, ar urma să rămână la un nivel destul de redus în 2023, conform Departamentului american al Agriculturii (USDA). Instituția estimează că livrările SUA de porumb vor scădea la cel mai redus nivel din ultimul deceniu înainte de recolta din 2023, iar stocurile de boabe de soia sunt estimate la cel mai scăzut nivel din ultimii șapte ani, iar cele de grâu - la cel mai scăzut nivel din ultimii 15 ani.
Uleiul de palmier, cel mai consumat ulei comestibil pe plan mondial, este afectat de furtunile tropicale din sud-estul Asiei, unde costurile ridicate au dus la o folosire redusă a îngrășămintelor. Totuși, prețurile mai ridicate ale cerealelor i-au încurajat pe fermieri să majoreze suprafața cultivată în unele țări, inclusiv India, China și Brazilia.
Prețul cerealelor pe plan global a primit o nouă lovitură în luna mai, când India a interzis exporturile de grâu, pe fondul scăderii producției, ca urmare a unor valuri extreme de căldură. India este al doilea mare producător mondial de grâu.
De asemenea, India a restricționat exporturile de orez, din cauza scăderii producției.
Și prețurile mondiale la alimente au atins un nivel record în martie, pe măsură ce războiul declanșat de Rusia în 24 februarie a provocat turbulențe pe piețele pentru produse alimentare de bază, și chiar dacă între timp prețurile s-au mai redus, continuă să fie peste nivelul la care erau anul trecut.
Spre finalul lui 2022, cotațiile la grâu, porumb și ulei de palmier au scăzut față de nivelul extrem de ridicat înregistrat după invadarea Ucrainei de către Rusia, deși analiștii avertizează că prețurile rămân ridicate pe piața cu amănuntul, iar livrările insuficiente ar urma să sprijine prețurile și în 2023.
Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) publică lunar propriul său Food Price Index, care măsoară modificările de prețuri înregistrate la un coș de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne și zahăr. În martie 2022, acest indice a crescut până la 159,3 puncte, cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată, după un salt semnificativ de 17,9 puncte (sau 13%) față de nivelul înregistrat în februarie, când indicatorul a atins deja cel mai ridicat nivel de la crearea sa în 1990. Comparativ cu situația din martie 2021, prețurile mondiale la alimente calculate de FAO erau cu 33,6% mai mari.
Cheltuielile mondiale cu importurile de alimente vor atinge un nivel record de 1.940 miliarde de dolari în acest an, în creștere cu 10% comparativ cu situația din anul precedent, ceea ce va pune noi presiuni asupra celor mai sărace țări ale globului, a anunțat luna trecută Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură. În timp ce factura globală cu importurile de produse alimentare se va majora cu 180 de miliarde de dolari comparativ cu cea de anul trecut, nota de plată cu importurile de alimente în cazul grupului țărilor cu venituri reduse ar urma să rămână practic neschimbată, însă volumul importurilor acestor țări ar urma să se diminueze cu 10%, estimează FAO.
În paralel cu această creștere a cheltuielilor cu importurile alimentare, FAO a calculat că nota de plată mondială cu inputurile agricole, precum îngrășăminte, carburanți și combustibili, ar urma să crească și ea cu 48%, comparativ cu 2021, până la o valoare record de 424 de miliarde de dolari. Această creștere a costurilor, cumulată cu aprecierea dolarului american, va forța unele țări să cumpere și să utilizeze o cantitate mai mică de inputuri, ceea ce va conduce în mod inevitabil la o producție agricolă mai mică anul următor.
În privința perspectivelor pentru sezonul agricol 2022/2023, FAO se așteaptă ca producția mondială de grâu să urce cu 0,6%, până la un nivel record de 784 milioane de tone, grație în special unor recolte mai bune în Rusia și Canada. În schimb, producția altor cereale, precum porumb, orz și sorg, ar urma să scadă cu 2,8%. Pe de altă parte, FAO se așteaptă ca producția de oleaginoase să se majoreze cu 4,2%, până la un nivel record, în tip ce producția de zahăr va crește cu 2,6%, iar cea de orez este așteptată să rămână practic nemodificată.
Din cauza secetei sau a ploilor abundente, a războiului din Ucraina și a costurilor ridicate cu energia, analiștii intervievați de Reuters se așteaptă ca producția agricolă să scadă din nou în 2023, reducând livrările, chiar dacă prețurile ridicate îi încurajează pe fermieri să sporească suprafața însămânțată.
Ei avertizează că este puțin probabil ca producția de grâu și de orez să înlocuiască stocurile epuizate, cel puțin în prima parte din 2023, iar culturile care produc uleiuri comestibile sunt afectate de vremea nefavorabilă din America Latină și sud-estul Asiei.
"Lumea are nevoie de culturi record pentru a face față cererii. Anul viitor, trebuie neapărat să avem o performanță mai bună decât în acest an. La acest stadiu, pare extrem de puțin probabilă o astfel de evoluție, dacă ne uităm la perspectivele globale de producție pentru cereale și semințe oleaginoase", a apreciat Ole Houe, director la compania IKON Commodities din Sydney.
Conform analiștilor Rabobank, prețurile produselor agricole sunt cu aproximativ 50% mai ridicate decât înaintea pandemiei, în urma majorării costurilor cu energia, forța de muncă și a altor costuri.
Într-o analiză publicată luna aceasta de Rabobank se arată că în 2023 prețurile produselor agricole, cum ar fi cafeaua, cerealele furajere și semințele oleaginoase, ar putea scădea deoarece multe economii importante intră în recesiune. Dar, avertizează analiștii, aceste prețuri se vor menține ridicate din punct de vedere istoric.
Consumatorii se confruntă cu un cadru macroeconomic sumbru, penuria de energie, tensiunile geopolitice și deficitul de materii prime esențiale, cum ar fi grâul, afectând perspectivele privind securitatea alimentară pe plan mondial. Grâul rămâne extrem de afectat de războiul din Ucraina, iar Rabobank estimează un deficit de șase milioane de tone în 2023, pe fondul perspectivelor nesigure privind vremea în UE, SUA și Argentina.
De asemenea, Rabobank estimează că cererea pentru cafea va crește sub nivelul mediu de 1,5%, în timp ce prețul zahărului ar urma să se mențină relativ scăzut. "Prețurile produselor agricole încă ar putea scădea, și nu în urma majorării producției ci pentru că cererea este atât de slabă", a apreciat analistul Rabobank Carlos Mera.
