Asociația Constructorilor Navali din Romania (ANCONAV), care reprezintă din 1995 interesele șantierelor navale și ale producătorilor și distribuitorilor de echipamente și materii prime pentru industria navală din România, cere Guvernului măsuri de sprijin pentru sector, printre care înființarea unei companii naționale de transport maritim, după modelul Navrom din perioada comunistă.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Într-o scrisoare deschisă adresată Guvernului, premierului și miniștrilor Economiei, Transporturilor și Fondurilor Europene, ANCONAV arată că, la nivel național, șantierele navale au un impact major asupra economiei, industria construcțiilor de nave asigurând locuri de muncă pentru aproximativ 20.000 de angajați, iar cifra de afaceri realizată de șantierele navale reprezentând 1% din PIB.
"Datorită celor 9 șantiere navale care funcționează în România, țara noastră se situează printre primele 5 țări europene producătoare de nave, având de asemenea, un număr semnificativ de personal implicat in aceasta industrie", se menționează în scrisoare.
După cum a relatat Profit.ro, Ministrul Economiei cu o delegație sindicală a muncitorilor din Șantierul Naval Damen Mangalia, veniți la București să protesteze față de intenția operatorului Damen de a pune în practică un plan de restructurare ce implică disponibilizarea a 228 de angajați, operațiune anunțată anterior în premieră de Profit.ro.
În document, ANCONAV solicită, printre altele, dezvoltarea unei strategii de transport a României prin înființarea unei companii naționale de transport maritim.
"Prin intermediul unui astfel de demers, România poate dezvolta o strategie sustenabilă de securitate a transportului naval ce va putea aduce beneficii tuturor sectoarelor economice direct implicate (activitate portuară, șantiere navale, furnizori de servicii din domeniul transporturilor), dar și economiei regionale, prin asigurarea furnizării/livrării de materii prime si produse. În acest sens, o dovadă elocventă a reușitei unei inițiative de acest gen o reprezintă modelul anilor '70, când înființarea unei companii naționale de transport a stat la baza dezvoltării sectorului naval in Romania", se menționează în scrisoarea ANCONAV.
Întreprinderea de Exploatare a Flotei Maritime (IEFM) Navrom Constanța a fost înființată printr-un decret emis în 1976 și administra, la nivelul anului 1990, o flotă de 275 de nave, însumând peste 5 milioane tdw. Până în anul respectiv, Navrom acumulase, potrivit documentelor oficiale, datorii externe totale de circa 29 milioane dolari, din cauza faptului că întreprinderile de comerț exterior ale statului român care o contractau nu își plăteau facturile, iar Navrom nu avea bani pentru achitarea datoriilor către furnizori, precum și pentru încheierea de polițe de asigurare pentru portofoliul său de nave.
În 1990, IEFM Navrom Constanța a fost "spartă" în mai multe entități prin hotărâre de guvern, iar, în timp, navele din flota sa au fost înstrăinate.
În scrisoarea sa, ANCONAV mai cere promovarea unor facilitați ce vizează transportul maritimo-fluvial și implementarea unor tehnologii moderne, fapt ce va determina obținerea unui transport cu impact negativ minim asupra mediului, facilitați cu caracter temporar ce pot duce la stimularea comenzilor de nave noi sau retehnologizarea navelor existente, cu condiția ca soluțiile tehnice să promoveze principiile Green Deal și Blue Growth ale Uniunii Europene.
Organizația mai vrea implementarea unei scheme de reînnoire a navelor aflate sub pavilion românesc.
"Acest sistem ar fi menit să promoveze decarbonizarea și digitalizarea sectorului maritim, în conformitate cu acordul european și agenda de digitalizare. Acesta încurajează inovarea, creșterea industrială regională și ocuparea forței de muncă, pe întregul lanț valoric maritim. De asemenea, ar contribui la păstrarea suveranității tehnologice maritime strategice a UE și implicit a României, precum și a capacităților de producție maritimă", se arată în document.
Altă cerință este implementarea unor programe suport pentru forța de muncă din domeniul naval, ce vizează dezvoltarea abilitaților digitale și atragerea de noi resurse umane în acest domeniu strategic.
"Cu toate acestea, în ciuda importanței acestui sector de activitate – transportul naval, am constatat cu dezamăgire că acesta nu a fost cuprins în niciunul din capitolele de investiții din Programul Național de Redresare și Reziliență, deși includerea in acest program ar fi reprezentat pentru țara noastră o oportunitate menită a crea, prin intermediul acestei industrii, poli de sustenabilitate viabilă ai economiei românești", scrie ANCONAV.
În scrisoare se avertizează că industria construcțiilor de nave a fost puternic afectată de pandemia Covid-19, cu efecte negative majore asupra șantierelor și furnizorilor acestora, care sunt dependenți de economia mondială. Reducerea considerabilă a comerțului internațional, lipsa mobilității forței de muncă, neîncrederea investitorilor și incertitudinea economică, toate acestea au avut drept consecință stoparea contractărilor de noi proiecte. În anul 2020, comenzile pentru nave din Europa au scăzut cu 62% în tonaj și 77% în valoare, comparativ cu 2019, cu impact negativ asupra întregului lanț de aprovizionare.
"Scăderea numărului de comenzi de nave noi s-a resimțit la nivelul industriei navale românești și estimăm că această criză se va adânci și mai mult în anul curent. Acest fapt va avea o serie de consecințe negative concrete, după cum urmează: disponibilizări din marile șantiere, mai puține taxe și impozite colectate la bugetul de stat și, poate cea mai grava pe termen lung, pierderea capacității de producție la Marea Neagră. Aceste aspecte nefavorabile sunt vizibile, încă de la începutul crizei, și in cadrul șantierelor navale românești. Construcțiile navale se caracterizează prin termene de execuție foarte lungi, în medie 2-3 ani din momentul contractării până la livrarea unui proiect, iar pe toată această perioadă, depind puternic de buna funcționare a lanțului de aprovizionare, optimizarea acestuia asigurând respectarea termenelor contractuale pe tot parcursul procesului de producție. Este greu de intuit dacă 2021 va aduce modificări majore, dar deja resimțim o accentuare puternică a efectelor negative ale pandemiei", se mai spune în scrisoare.
În concluzie, ANCONAV solicită luarea de măsuri concrete de susținere, pentru a se putea salva locurile de muncă din aceste șantiere, pentru a asigura capacitatea strategică de producție de nave de la Marea Neagră și, nu în ultimul rând, pentru a transforma România într-un pol de competitivitate în industria navală europeană, prin: 1: o abordare sectorială care să susțină și să dezvolte industria naval㬠– soluții viabile și predictibile care să creeze oportunități de investiții; 2. acțiuni concrete pentru a stimula cererea internă – mai multe comenzi din piața internă. Industria navală românească este un exportator major de produse navale fiind dependentă de economia mondială. Cererea externă a fost grav afectată de pandemie și estimăm că va exista o lipsă de comenzi externe indiferent de situația sanitară globală; 3. cooperare și suport pentru a salva locurile de muncă – sectorul public și cel privat trebuie să coopereze pentru a asigura o mobilizare strategică în vederea dezvoltării industriei navale cu ajutorul noilor tehnologii: o industrie navală mai digitală, mai sustenabilă și mai ecologic.
"Numai așa se vor putea salva locurile de muncă actuale și se por putea crea altele noi din domenii conexe", conchid cei de la ANCONAV.
