Statul Israel are în proiect construcția unei căi ferate nord-sud care să aibă 300 km lungime, porțiuni de viteză mare și un cost deloc mic: 27 miliarde dolari. Este un fel de „proiect de țară” ce ar trebui să influențeze în bine multe domenii. Nu este prima oară când se propune așa ceva, iar criticii spun că mai bine s-ar repara liniile existente.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
Proiectul numit „One Israel” prevede construcția unei căi ferate de la Kiryat Shmona (lângă granița cu Libanul) la Eilat (port sudic important, la Marea Roșie). Calea ferată ar trebui să fie gata undeva între 2035 și 2040, vor fi și secțiuni ce ar permite viteze de 250 km/h, iar costurile sunt estimate la 100 miliarde shekeli (27 miliarde dolari), arată Hotnews.
Ar fi trei segmente, dintre care cel central, de 64 km, ar putea fi gata în 2026, fiindcă ar fi nevoie de reconstrucția unei linii ce a fost scoasă din uz în anii 70. Segmentul sudic ar urma să se folosească pe o porțiune de o linie de marfă (care va fi modernizată), iar pe o altă porțiune linia va fi construită de la zero. Vor fi utilizate și secțiuni unde deja circulă trenuri de pasageri, mai ales în zona centrală a țării.
Pe secțiunea nordică Carmiel - Kiryat Shmona , 20 de km dintre cei 54 km vor fi prin tunele. Linia de pe segmentul central ar merge paralel cu o autostradă.
Israelul nu este cunoscută pentru trenuri, nu are foarte multe linii ferate, cea mai utilizată fiind Tel Aviv - Haifa, unde cei 85 de km sunt parcurși în 50-60 de minute.
Oficialii spun că marele proiect va fi extrem de util, mai ales că, dacă vor fi gări în cât mai multe orașe, oamenii ar fi încurajați să nu mai folosească așa de des mașina. Estimările indicau faptul că blocajele din trafic ar costa economia israeliană până la 10 miliarde dolari în fiecare an.
Va fi fezabil să locuiești în zone mai izolate și să mergi cu trenul la serviciu, în centrul țării. De exemplu, poți locui în orașul nordic Kiryat Shmona, dar poți lucra în Ierusalim, fără a fi nevoie să plătești chirie în Ierusalim.
Se speră și că o cale ferată rapidă va ajuta la revitalizarea sudului țării, prin deschiderea de business-uri acolo, spre exemplu. În plus, estimarea este că o astfel de cale ferată va duce la creșterea economiei în general, iar pe termen mediu se are în vedere și dezvoltarea unor legături cu Iordania și cu Arabia Saudită (dacă relațiile cu această țară se vor îmbunătăți).
Un astfel de mega-plan feroviar nu apare pentru prima oară, ideea fiind prezentă încă din anii 90, iar un proiect similar a fost înaintat în 2010, fără a fi pus în practică însă.
Criticii spun că ar trebui mai întâi modernizate liniile existente, până să se facă altele noi și scumpe, iar unii spun că planul este prezentat doar de formă, pentru ca politicienii să se laude în fața electoratului.
Sunt critici legate și de faptul că ar putea fi efecte grave asupra mediului, mai ales în zona portului Eilat, la care ar trebui să se facă investiții masive, dacă este să devină un important nod feroviar.
Dacă proiectul va fi pus în aplicare se va renunța la alte modernizări de mai mică amploare, pentru care era alocat un buget de aproape 700 milioane dolari.
Nu în ultimul rând, cei care au îndoieli spun că, dacă termenul oficial este 2040, totul va fi gata după 2050.
