EXCLUSIV Guvernul joacă din nou la cacealma cu restituirea taxelor auto. Miza: peste 7 miliarde de lei

EXCLUSIV Guvernul joacă din nou la cacealma cu restituirea taxelor auto. Miza: peste 7 miliarde de lei

Sursa foto: Laszlo Raduly

Statul este presat de justiție să achite integral o notă de plată uriașă – peste 7 miliarde de lei - pentru aproape nouă ani în care i-a obligat pe români să suporte taxe auto neconforme cu dreptul UE, potrivit unui document obținut de Profit.ro. Guvernul speră să scape, însă, achitând sume mult mai mici, cu alte amânări, și să poata încasa în continuare timbrul de mediu, deși autoritățile sunt conștiente că nu pot amăgi astfel, pentru mult timp, instanțele locale și europene.

Cu o simplă cerere, fără a mai trebui să meargă în instanță, șoferii își vor putea recupera toate taxele auto plătite din 2007 până în martie 2013, când a intrat în vigoare timbrul de mediu, potrivit unei Ordonante (nr. 40/2015) publicate săptămâna trecută. Condiția: să accepte plata eșalonată pe cinci ani, putând să renunțe la actiuni paralele de recuperare în justiție.

Generozitatea bruscă a Guvernului este cu atât mai surprinzătoare, cu cât dă dreptul de a cere restituirea pe cale administrativă chiar și șoferilor care au plătit taxe pentru mașini noi, precum și celor cu taxe de mult prescrise, deși aceștia nu ar fi putut obține în instanță așa ceva. Un efort administrativ uriaș, care poate implica milioane de cereri de procesat și verificat. 

„Absolut toate taxele auto plătite de români începând din 2007, mai puțin timbrul de mediu, vor putea fi restituite administrativ, la cerere. Inclusiv cele prescrise și cele plătite la înmatricularea unor vehicule noi”, a confirmat, pentru Profit.ro, Raluca Heleșteanu, purtător de cuvânt al Administrației Fondului pentru Mediu.

Un cadou prea frumos al statului ascunde, inevitabil, o capcană. Nici acesta nu face excepție. Pentru toate mașinile la care se restituie taxele auto proprietarilor actuali, în cazul vânzării, cumpărătorul va fi obligat să plătească timbrul de mediu, deoarece Ordonanța 40 extinde aria de aplicare a timbrului și la acest tip de transcriere a dreptului de proprietate. Astfel, dacă proprietarul actual se bucură că a recuperat o taxă plătită la prima înmatriculare a vehiculului în țară, când va dori să o vândă, va trebui să găsească un cumpărător dispus să plătească statului un timbru de mediu cu o valoare mult mai mare decât taxa recuperată de el, pe care, în lipsa cererii lui de restituire, statul nu l-ar mai fi putut percepe.

De altfel, încercarea disperată de a ține în viață sistemul timbrului de mediu este principalul motiv pentru care Guvernul vrea brusc să restituie administrativ toate celelalte taxe auto percepute în trecut cu încălcarea legilor UE. Cât timp acestea sunt nerestituite, ele rămân elemente componente în prețul de vânzare al mașinilor, crează discriminări între vehicule rulate similare și atrag, astfel, decizii de incompatibilitate cu legislația UE și pentru timbrul de mediu (forma taxei auto percepută în prezent). Restituirea pe cale administrativă a tuturor taxelor auto plătite de români în trecut rezolvă, teoretic, această diferență în taxare, pentru că valorile reziduale ale taxelor plătite anterior ar deveni zero. Problema discriminării și, implicit, a legalității timbrului de mediu, rămâne, însă, valabilă dacă proprietarul care vinde nu solicită restituirea pe cale administrativă a taxei plătite în trecut, astfel încât riscul unor decizii în Justiție nefavorabile Guvernului nu este eliminat complet.

"Reparația" propusă de nevoie prin Ordonanța 40 vine după aproape nouă ani în care statul a aplicat forme de taxare incompatibile cu legislația europeană, și-a asumat pierderea de procese pe bandă rulantă, pentru a restitui banii doar celor care i-au cerut în instanță, cu prețul suportării unor cheltuieli de judecată de zeci de milioane de lei, potrivit estimărilor Profit.ro.

Taxe prescrise și cele pentru mașini noi, acceptate la restituire. Timbrul de mediu, exclus

Oferta restituirii eșalonate pe cale administrativă dă șansa recuperării taxelor și celor cărora li s-a prescris dreptul acțiunii în justiție (taxele plătite între 2007 și 2009), dar lasă pe dinafară șoferii care au plătit, din martie 2013, timbrul de mediu. Refuzând o soluție de restituire și pentru aceștia din urma, statul încearcă să amâne plăți suplimentare de peste 2 miliarde de lei, chiar dacă știe, din experiența administrării vechilor taxe auto, că rezultatul va fi în final dezastruos și pentru buget, și pentru credibilitatea ca membru UE.

 

Guvernul a fost informat, încă din primăvara acestui an, printr-un Memorandum, că are șanse extrem de reduse să scape de obligația de a restitui integral, fără limitare în timp a efectelor hotararii, toate taxele auto încasate cu încălcarea legislației europene din 2007 până în prezent. Inclusiv, deci, a timbrului de mediu, aplicat începând din martie 2013 și aflat încă în vigoare, pentru care Executivul refuză să demareze restituirea pe cale administrativă, așa cum o va face cu formele mai vechi ale taxei auto.

Documentul oficial obținut de Profit.ro estima impactul total al unei astfel de decizii a justiției europene la 6,5 miliarde de lei (1,4 miliarde de euro). Prin documentul respectiv – un Memorandum privind formularea observațiilor României în două cauze aflate pe rolul Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) – Guvernul era informat de miniștrii mediului și afacerilor externe, cu avizul ministrului Finanțelor, asupra șanselor extrem de reduse de a convinge judecătorii europeni că timbrul de mediu, aplicat în prezent, nu are și el probleme de incompatibilitate cu dreptul UE, la fel ca vechile taxe auto. La fel de puțin probabilă era considerată și acceptarea limitarii in timp a efectelor hotararii, dată fiind jurispurudența Curții.

Impact bugetar uriaș, echivalent cu o reducere de 4 puncte a TVA

O rambursare atât de mare, avertizează sursa citată, ar majora deficitul bugetar estimat pentru acest an cu 0,9 puncte procentuale din PIB, respectiv de la 1,83% din PIB, cât a fost estimat inițial, la 2,7% din PIB.

În fapt, suma ar fi chiar mai mare, depășind 7 miliarde de lei, conform estimărilor Profit.ro, în condițiile în care calculele prezentate Guvernului se opresc la taxele încasate până la 31 martie 2015. Până la finele anului ar urma să se încaseze încă aproape 560 milioane de lei din timbrul de mediu, pe lângă cele 136 milioane de lei din primele trei luni, conform datelor Administratiei Fondului pentru Mediu. În plus, arată același document, nu au fost luați în calcul nici banii care va trebui să fie restituiți din taxa specială pentru autoturisme și autovehicule (prima formă a taxei auto, percepută din 2007 până la jumătatea lui 2008), deoarece “Ministerul Finanțelor Publice nu are date referitoare la suma exactă“.

Pentru comparație, suma totală ce ar trebui restituită echivalează cu impactul unei reduceri a TVA cu aproape patru puncte procentuale asupra bugetului, dat fiind că un punct de TVA echivalează cu 1,7 miliarde de lei, potrivit declarațiilor premierului Victor Ponta.

Restituirea banilor va obliga Guvernul să caute și noi surse de finanțare a programelor de protecție a mediului, care sunt impuse de normele UE și ale căror cheltuieli sunt acoperite prin Fondul de mediu, alimentat în mare parte din timbrul de mediu. Pentru acest an, Ministerul Mediului a calculat că încasările din timbrul de mediu vor crește cu aproximativ 30% comparativ cu anul trecut, la 705 milioane lei. În fiecare an, o parte importantă din veniturile provenite din timbrul de mediu au fost folosite nu pentru programe de mediu, ci pentru a acoperi restituirile de taxele încasate cu încălcarea dreptului UE decise de instanțe. La solicitarea Profit.ro, ANAF a prezentat situația restituirilor din taxe auto,  începând din 2008 până în 2013. Informațiile referitoare la sumele restituite din taxa auto începând cu luna februarie 2014 nu au fost centralizate, fiind disponibile doar la la nivelul fiecarei administrații fiscale locale.

AN SUMA (LEI)
2008 2.789.713,00
2009 14.189.776,00
2010 23.256.955,00
2011 64.999.796,00
2012 358.498.306,00
2013 565.600.201,00

 

 

 

 

 

 

Pentru a evita restituirea banilor, autoritățile vor încerca să-i convingă pe judecătorii CJUE că legislația în vigoare a taxei auto, încasată sub forma timbrului de mediu, respectă normele comunitare. Dacă aceste argumente nu conving Curtea, România va solicita limitarea in timp a efectelor hotararii.

Instanțele românești decid deja, in unele cazuri, restituirea timbrului de mediu

Șansele de succes sunt reduse, avertizează documentul citat, dată fiind jurisprudența Curții și erodarea prezumției de bună-credință a autorităților române în spețe privind taxele auto. Recent, Curtea de Apel Timișoara a apreciat că timbrul de mediu este incompatibil cu articolul 110 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în considerarea jurisprudenței Manea (cauză în care judecătorii europeni s-au pronunțat în acest sens în privința mai vechii taxe de poluare), și au decis restituirea banilor.

Reclamanta pierduse inițial la Tribunalul Arad (dosarul nr. 3909/108/2014), dar în recurs Curtea de Apel a obligat Administrația Judeațnă a Finanțelor Publice Arad să restituie timbrul de mediu de 6.639 de lei, plus dobânzile legale calculate de la data achitării taxei, dar și cheltuielile de judecată (300 de lei în primă instanță și încă 150 de lei în recurs).
Cazurile în care instanțele din România au considerat că nu mai trebuie să trimită întrebări la CJUE, apreciind că interpretarea curții europene este deja cunoscută din cauze mai vechi similare, sunt numeroase, dar multe s-au judecat doar pe fond, soluțiile nefiind definitive. 

Decizia de la Luxemburg de care se teme Guvernul

Chiar dacă unii judecători români au luat-o deja înaintea celor europeni, deciziile pe care le va anunța CJUE în două cauze (C-586/14, Budișan și C-609/14 Nicula) îngrijorează în mod special Guvernul pentru că, dacă statul roman pierde, potrivit Memorandumului amintit mai sus, va fi necesară restituirea pe cale administrativă, cu mici șanse de limitare în timp a efectelor, a tuturor taxelor auto încasate de la data integrării României în UE. Documentul prezintă detaliat sumele estimate:

  • Taxa specială pentru autovehicule și autoturisme – suma exactă nu a putut fi precizată pentru că MFP nu mai are date
  • Taxa pe poluare pentru autovehicule – 2,776 miliarde de lei
  • Taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule – 703,75 milioane de lei
  • Timbrul de mediu – 1,487 miliarde de lei (valoare estimată până la 15 martie 2015)
  • Total net de restituit – 3,895 miliarde de lei (din totalul taxelor încasate, aproape 5 miliarde de lei, peste 1 miliard de lei a fost deja restituit prin hotărâri judecătorești) 
  • Alte sume de restituit (dobânzi, actualizări, cheltuieli de judecată, etc) – 2,6 miliarde de lei este doar dobânda datorată pănă în martie 2015 pentru diferența dintre taxele încasate și cele deja restituite prin hotărâri judecătorești. Cheltuielile de judecată, inclusiv onorariile avocaților, nu sunt calculate de Guvern, iar MFP nu ne-a putut prezenta nici situația celor suportate până acum în procesele pierdute de stat. Profit.ro estimează că acestea sunt de ordinal zeciilor de milioane de euro.
  • TOTAL de restituit: 6,504 miliarde de lei (la această sumă se vor adăuga restituiri din taxa specială și din timbrul de mediu încasat în ultimele trei trimestre ale anului)

Problema a apărut după ce doi români care și-au cumpărat mașini din Germania au acționat statul în judecată, la tribunale din România, arătând că Tratatul de funcționare a UE prevede, la articolul 110, că niciun stat membru nu poate aplica produselor din alte state membre impozite interne de orice natură, mai mari decât cele aplicate produselor naționale similare.

Unul dintre cei doi români a cumpărat în iunie 2013 un autoturism marca Opel, fabricat în 2006 și înmatriculat în Germania, pentru care i-a fost impusă plata unei taxe de mediu de 5.300 lei, iar a doua persoană a cumpărat în 2009 un autoturism second-hand, înmatriculat pentru prima dată în Germania, pentru care a fost obligată să achite o taxă de poluare de 5.153 lei.

Tribunalele din Sibiu și Cluj-Napoca, unde au fost înregistrate dosarele, s-au adresat Curții de Justiție a UE cerând să fie informate dacă Tratatul UE a fost încălcat, așa cum susțin cei doi, de către legislația românească în domeniul taxelor auto. Autoritățile de la București iau în calcul ca răspunsul să fie favorabil, ceea ce va obliga statul să restituie nu doar aceste plăți, ci toate taxele auto încasate de la șoferi de-a lungul timpului, începând cu 1 ianuarie 2007.

Taxa auto a fost aplicată pentru prima dată din ianuarie 2007, odată cu integrarea României în UE, și modificată de mai multe ori de la acel moment, atât ca denumire – de la taxă de primă înmatriculare la timbru de mediu – cât și ca formulă de calcul.

La începutul anului trecut, Curtea de Justiție a UE a decis că taxa introdusă de Guvernul român în ianuarie 2012 încalcă Tratatul Uniunii, motiv pentru care Executivul a decis atunci că sumele care trebuie restituite de stat, conform hotărârilor judecătorești, reprezentând taxa auto, dobânda aferentă, cheltuielile de judecată și alte sume, devenite executorii până la 31 decembrie 2015, vor fi plătite doar într-un interval de cinci ani, cu plata anuală a numai 20% din valoare.

În primăvara acestui an, însă, Curtea de Justiție a UE a primit dosarele celor doi români cu mașini cumpărate din Germania, în care este pusă în discuție incompatibilitatea legislației românești în vigoare cu Tratatul UE, iar autoritățile iau în considerare acum faptul că, dacă instanța europeană le dă dreptate acestora, atunci va fi necesară restituirea pe cale administrativă a tuturor sumelor încasate de stat cu titlu de taxă auto. Aceasta deoarece judecătorii europeni au invalidat, în timp, toate legile românești privind taxa auto, acum urmând să fie invalidate și normele în vigoare.

Judecătorii europeni au decis deja, anul trecut, că restituirea taxelor nu poate fi condiționată de obținerea în prealabil a unor hotărâri judecătorești, deoarece ar încălca dreptul UE, astfel că banii ar trebui restituiți de îndată, pe cale administrativă.

Pentru a evita rambursarea banilor, autoritățile vor încerca să-i convingă pe judecătorii UE că legislația în vigoare a taxei auto, încasată sub forma timbrului de mediu, respectă normele comunitare, dar sunt pregătite și pentru varianta în care Curtea va impune restituirea banilor. Dacă explicațiile nu vor fi acceptate, atunci varianta prezentată în document este să fie solicitat acordul pentru limitarea in timp a efectelor.

Argumentele pregătite în acest sens sunt că restituirea taxelor presupune riscul unor perturbări grave, deoarece va conduce la diminuarea veniturilor bugetare, urmare a restituirii banilor încasați la buget, și la necesitatea identificării de surse suplimentare de finanțare pentru programele de mediu. La aceasta se va adăuga un blocaj al autorităților administrative, cărora le va reveni sarcina restituirii, și al instanțelor judecătorești, care ar trebui să verifice, în toate cauzele, dacă a fost dispusă restituirea administrativă și în ce condiții.

Bucureștiul va aduce ca argument și “buna-credință a autorităților române”, care au urmărit să coreleze legislația internă cu cea comunitară.

Argumente de care se îndoiesc și autoritățile române

Documentul relevă că Guvernul este conștient că nu există mari șanse ca cererea de limitare in timp a efectelor să fie admisă, deoarece un stat membru trebuie să prezinte cifre care să stabilească riscul unor repercusiuni economice grave, ori simpla existență a unor dificultăți financiare în returnarea unor taxe percepute cu încălcarea dreptului UE nu este suficientă.

Nici “buna-credință a autorităților române” nu reprezintă, chiar în opinia Guvernului, un argument suficient de solid, în condițiile în care judecătorii europeni pot constata acum că legea taxei auto este la fel de incompatibilă cu normele UE ca și legislația anterioară pentru care au mai emis atenționări.

EXEMPLU DE DISCRIMINARE ÎN CAZUL TIMBRULUI DE MEDIU

Exemplul unui autoturism BMW, categoria auto M1, norma de poluare Euro 4, capacitate cilindrică 1995 cm3, emisii CO2 de 158g/km, cu motor cu aprindere prin comprimare (pe motorină), fabricat în 2007.

VARIANTA 1: Dacă acest autoturism a fost înmatriculat în România pentru prima oară în anul 2008, s-a aplicat atunci taxa prevăzută de OUG nr. 50/2008, în cuantum de 395,42 euro, taxă care devine astfel încorporată în prețul unei vânzări ulterioare a autoturismului. Având în vedere cota de reducere a taxei (care estimează deprecierea valorii unui autoturism, și implicit a valorii taxei încorporate în valoarea autoturismului), de 49% pentru un autoturism cu o vechime de 6-7 ani, la o vânzare în anul 2014, valoarea reziduală a taxei încorporate în valoarea vehiculului de ocazie va fi de 201,66 euro.

VARIANTA 2: Dacă acelați autoturism vechi ar fi fost importat pentru prima dată în 2014 dintr-un stat membru UE, nu cumpărat de la un proprietar român care l-ar fi înmatriculat în 2008, timbrul de mediu aplicabil în anul 2014 ar fi de 1.319,9 euro (circa 5.870 lei, la cursul de referință folosit în 2014 pentru calculul timbrului), de peste patru ori mai mare decât în prima variantă.

IMPLICAȚII: O astfel de diferență de taxare în cazul a două autoturisme identice determină prețuri de vânzare diferite în funcție de proveniența lor (mașina veche cumpărată ân 2014 din România va avea un preț egal cu valoarea de piață la care se adaugă valoarea reziduală a taxei plătite anterior - 201,66 euro, iar cea adusă tot ân 2014 dintr-un alt stat UE va avea un preț egal cu aceeași valoare de piață plus un timbru de mediu de 1.319,9 euro). De aici rezultă incompatibilitatea cu articolul 110 din Tratatul de funcționare a UE, valoarea timbrului de mediu depășind valoarea reziduală a taxelor de înmatriculare achitate anterior pentru vehiculele aflate în parcul auto național. Adică reglementarea fiscală națională discriminează produsele provenite din alte state UE, favorizând achiziția mașinilor vechie deja existente în parcul auto național.

REZOLVARE INCERTĂ: Restituirea pe cale administrativă a tuturor taxelor auto plătite de români în trecut rezolvă, teoretic, această diferență în taxare, pentru că valorile reziduale ale taxelor plătite anterior ar deveni zero. Problema discriminării și, implicit, a legalității timbrului de mediu, rămâne, însă, valabilă dacă proprietarul care vinde nu solicită restituirea pe cale administrativă a taxei plătite în trecut.


ISTORIC

Sistemul de taxare a proprietarilor de autovehicule, aplicat în timp sub diferite denumiri, a fost introdus în ianuarie 2007, odată cu integrarea României în Uniunea Europeană, și modificat de 14 ori până în prezent, după ce Comisia Europeană a atenționat aproape de fiecare dată că formulele aplicate sunt discriminatorii.

Taxele aplicate sub diferite forme au fost contestate în instanță de sute de mii de persoane, date oficiale indicând că peste 500.000 de proprietari de autovehicule au intentat procese pentru restituirea taxelor și numai aproximativ 200.000 de dosare au fost deja soluționate.

  • IANUARIE 2007:  este introdusă taxa specială de primă înmatriculare auto, aplicabilă atât mașinilor noi, cât și celor second-hand, calculată în funcție de gradul de poluare și de capacitatea cilindrică. Până la acel moment, proprietarii de mașini plăteau un impozit anual, calculat prin înmulțirea fiecărei grupe de 500 centimetri cubi cu sume cuprinse între 7 și 8,6.
  • MARTIE 2007: Comisia Europeană deschide prima procedură de infringement împotriva României și a inițiat, în decembrie, a doua fază a procedurii, premergătoare adresării Curții Europene de Justiție, după ce a respins mai multe propuneri de modificare a taxei primite din partea autorităților române.
  • APRILIE 2008: e introdus un nou sistem de calcul prin care taxa era majorată de două-trei ori pentru mașini noi și redusă de zece ori pentru cele vechi, pe principiul că mașinile noi funcționează mai mult și, deci, poluează în timp pe o durată mai mare. Cu această ocazie a fost schimbată și denumirea plății, în “taxa pentru poluarea de la autoturisme”, și a fost decis ca sumele colectate să fie vărsate la Fondul de Mediu și folosite pentru programe de protecție a mediului, precum casarea mașinilor vechi, împădurirea terenurilor degradate, amenajarea de spații verzi.
  • IUNIE 2008: Guvernul decide ca pentru mașinile second-hand înmatriculate de la 1 iulie să fie acordată o reducere la plată.
  • DECEMBRIE 2008: taxa e suspendată pentru mașinile noi Euro iar suma de plată este triplată pentru mașinile second-hand. Suspendarea a fost dispusă până în decembrie 2009.
  • FEBRUARIE 2009: taxa pentru mașini second-hand este redusă cu o treime după ce Comisia Europeană a atenționat că triplarea decisă în 2008 încalcă legislația comunitară. Suspendarea dispusă până în decembrie 2009 a fost menținută deși Comisia Europeană a atenționat că măsura este discriminatorie.
  • FEBRUARIE 2010: cu o întârziere de trei luni, taxa este reintrodusă pentru mașini noi Euro 4 după ce Comisia Europeană nu acceptă cererea autorităților române de a prelungi suspendarea până la jumătatea acelui an.
  • NOIEMBRIE 2010: taxa e majorată pentru mașini second-hand și introdusă și pentru autovehicule Euro 5.
  • DECEMBRIE 2010: după doar o lună, taxa e din nou majorată pentru mașini second-hand.
  • AUGUST 2011: taxa este ridicată cu până la 25% la vehicule poluante și impusă și la revânzarea mașinilor înmatriculate în țară înainte de 2007.
  • IANUARIE 2012: pe fondul protestelor de stradă la adresa Guvernului la care a fost invocată și taxarea auto, taxa impusă la revânzarea mașinilor înmatriculate înainte de 2007 este suspendată pentru un an, cu restituirea banilor deja achitați.
  • MARTIE 2013: taxa e denumită “timbru de mediu” iar noul sistem majorează cu circa 10% suma de plată pentru mașini Euro 4 și Euro 3 și reduce cu 60-90% taxa pentru mașini Euro 2, Euro 1 și non-euro. Timbrul de mediul este modificat la rândul său de două ori, în 2013 și 2014.
  • FEBRUARIE 2015: ministrul Mediului anunță că taxa auto poate fi din nou modificată în 2016.
viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
taxa auto
plata taxa auto
curtea de justie a ue
fondul de mediu