Silvio Capizzoto a luat decizia de a-și schimba viața, lăsând în urmă rolul de inginer mecanic la Ferrari și Lamborghini pentru a-l prelua pe cel de profesor de liceu, relatează Corriere della Sera.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
Pentru unii poate părea de neînțeles, pentru alții schimbarea poate fi explicabilă: ”a fost un pas care nu a fost ușor și care a fost îndelung argumentat”, așa cum el însuși spune, scrie G4Media.ro.
Pentru a risipi orice îndoială, dacă ar fi să se întoarcă înapoi, ar face totul din nou, de la primul până la ultimul lucru și exact în același ritm, pentru că ”primele saleexperiențe de muncă i-au fost de folos de-a lungul timpului și sunt fundamentale și astăzi”, a subliniat el.
Capizzoto, originar din Messina, predă în prezent la institutul profesional Ipsia Fermo Corni din Modena, dar înainte de a ajunge la Ghirlandina a călătorit prin Italia, proiectând mașini de curse. Ceea ce nu s-a schimbat este acea proiecție spre viitor inerentă activității de proiectare, pe care încearcă acum să o transmită studenților săi și celor de mâine.
„Nu am luat această decizie pentru salariul de la sfârșitul lunii”, a reiterat Capizzoto, care s-a înjumătățit față de anii anteriori în industria auto, ”ci am făcut-o pentru studenți, pentru a stabili relații cu tinerii. Nu că relațiile cu colegii ar fi fost proaste înainte, dimpotrivă, cu mulți dintre ei contactul este încă puternic, dar școala are ceva în plus, are capacitatea de a îmbogăți cu adevărat viața”, a adăugat el.
Cu o diplomă în inginerie mecanică obținută la Politehnica din Torino și un masterat în ingineria autovehiculelor la Universitatea din Modena și Reggio Emilia, a lucrat pentru Lamborghini, Fiat, Ferrari și Maserati, dar aceste locuri de muncă au trebuit să facă loc pasiunii pentru predare pe care și-a descoperit-o în timpul facultății.
”La Torino am început să fac muncă voluntară, dând meditații gratuite într-un oratoriu”, își amintește el. De acolo am continuat, devenind și medic clovn pentru diverse spitale.
Este bine cunoscut faptul că nu există încă suficientă apreciere pentru munca crucială a profesorilor, din punct de vedere al respectului, al drepturilor și chiar al economiei, scriu jurnaliștii italieni.
Nu are nicio îndoială că aceasta este calea cea bună. Chiar și în diferitele companii pe care le-a cunoscut, a simțit întotdeauna că face parte dintr-o familie, dar cea de astăzi are rădăcini mai adânci.
