"Blestemul" El-Sharara. Câmpul petrolier unde lucra inginerul român răpit a fost descoperit de Rompetrol în anii ‘80 și face obiectul faimoasei creanțe Libia

"Blestemul" El-Sharara. Câmpul petrolier unde lucra inginerul român răpit a fost descoperit de Rompetrol în anii ‘80 și face obiectul faimoasei creanțe Libia

Facilitățile de producție de pe perimetrul petrolier El-Sharara din Libia, de unde a fost răpit un inginer român

scris 16 iul 2018

Câmpul petrolier El-Sharara, unul dintre cele mai mari din Libia, de unde sâmbătă a fost răpit un inginer român, este operat de compania petrolieră de stat a Libiei în parteneriat cu grupurile europene Repsol, Total, OMV și Equinor, fost Statoil, a fost descoperit în 1980 de către Rompetrol, pe atunci deținută de statul român, și face obiectul faimoasei creanțe Libia, pentru rambursarea căreia Ministerul Finanțelor Publice de la București se judecă încă cu moștenitorii omului de afaceri Dinu Patriciu, decedat în 2014.

Presa din Libia a scris sâmbătă că patru ingineri care lucrau la exploatarea petrolieră El-Sharara, dintre care unul din România, au fost răpiți de către un grup armat necunoscut, doi dintre ei fiind ulterior eliberați. Ministerul Afacerilor Externe a anunțat ulterior că a activat celula de criză și că face verificări pentru stabilirea situației de fapt

Prima descoperire de țiței din perimetrul El-Sharara a fost făcută de către Rompetrol în 1980, care în același an a încheiat un contract de explorare și împărțire a producției cu compania petrolieră de stat a Libiei. Contractul s-a derulat până în 1992, când, din lipsa banilor pentru investițiilor masive necesare pentru dezvoltarea zăcământului, participația românească la El-Sharara a fost cedată spaniolilor de la Repsol.

Valoarea lucrărilor de explorare, dezvoltare și exploatare petrolieră efectuate de statul român în Libia în perioada 1980-1992 a fost recuperată de Rompetrol SA de la Repsol în 1992, după preluarea concesiunii petroliere de către spanioli, și, potrivit autorităților, doar o mică parte din aceasta a fost virată la bugetul de stat. Ulterior, în 1998, Rompetrol SA a fost privatizată, fiind preluată de Dinu Patriciu, care după aceea a cumpărat și Petromidia, în 2001.

Peste 4.000 de metri cubi de lemn fără documente, confiscați de polițiști într-o lună de zile; au fost întocmite 535 de dosare penale și s-au dat 900 de amenzi CITEȘTE ȘI Peste 4.000 de metri cubi de lemn fără documente, confiscați de polițiști într-o lună de zile; au fost întocmite 535 de dosare penale și s-au dat 900 de amenzi

În 2014, Rompetrol SA, redenumită ulterior Oilfield Exploration Business Solutions, a cerut intrarea în insolvență, cerere neacceptată de instanță. Motivul cererii a fost chiar o sentință judecătorească prin care compania era obligată să plătească 58,5 milioane dolari plus dobânzi, prejudiciul calculat de ANAF în urma nevirării la bugetul de stat a banilor recuperați din creanța Libia.

Recent, Ana și Maria Patriciu, fiicele fostului patron al Rompetrol Dinu Patriciu, decedat în 2014, precum și a doua soție a acestuia, Dana Rodica Patriciu, au fost condamnate la prima instanță de către Tribunalul București la plata a peste 200 milioane dolari către Ministerul Finanțelor Publice, bani reprezentând valoarea creanței Libia plus dobânzi calculate din anul 2001 încoace. Decizia tribunalului nu este definitivă, putând fi atacată cu apel. În sentință se menționează că fiecare dintre cele trei pârâte vor fi răspunzătoare de plata sumei decise de instanță proporțional cu cota care le-a revenit din moștenirea lăsată de Patriciu.

Obligația de plată stabilită de prima instanță față de cele trei moștenitoare ale lui Dinu Patriciu reprezintă valoarea creanței Libia, de circa 58,5 milioane dolari, plus dobânzi calculate pentru perioada dintre 5 ianuarie 2001 și momentul plății. În 2014, ANAF a calculat valoarea totală a prejudiciului din această speță, cu tot cu dobânzi, la 226 milioane dolari.

Twitter a suspendat două conturi legate de cei 12 spioni ruși acuzați de Mueller CITEȘTE ȘI Twitter a suspendat două conturi legate de cei 12 spioni ruși acuzați de Mueller

Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleșcanu, a declarat, sâmbătă, la Digi24, că celula de criză stabilită de minister are, în primul rând, rolul să confirme dacă cetățeanul român răpit în Libia este ostatic sau dacă a fost eliberat și apoi să afle care dintre grupările militare din zonă sunt responsabile de răpire. Meleșcanu susține că există ”canale de comunicații” și că speră ca acestea să dea roade.

”La ora actuală situația din Libia este extrem de complicată. Există un număr foarte mare de formațiuni militare și paramilitare care-și dispută cea mai importantă resursă: controlul asupra petrolului. Celula de criză are, în primul rând, rolul să ne confirme dacă românul este ostatic sau dacă a fost eliberat și care dintre grupări va recunoaște răpirea sa. Din acest punct de vedere, contăm foarte mult pe autoritățile libiene, așa cum pot ele, în măsura posibilităților, și, în al doilea rând, pe consultările cu aliații din zonă pentru a vedea în ce măsură se verifică această știre și, dacă da, cine o deține pentru a putea să elaborăm un plan de acțiune”, a declarat Teodor Meleșcanu, sâmbătă, într-o intervenție telefonică la Digi 24.

Belgia: O firmă de produse electronice va restitui clienților banii pe mii de televizoare, după ce naționala a înscris 16 goluri la CM CITEȘTE ȘI Belgia: O firmă de produse electronice va restitui clienților banii pe mii de televizoare, după ce naționala a înscris 16 goluri la CM

Meleșcanu a precizat că românul care se presupune că a fost răpit lucrează în Libia pentru o companie străină și se încearcă stabilirea unei legături și cu aceasta pentru a vedea în ce măsură se poate implica în rezolvarea situației.

”Avem canale de comunicații și sperăm să dea rezultatele cuvenite. (...) În mod evident, toate companiile care lucrează în zone cu risc mare au servicii proprii de securitate. Va trebui să luăm contact cu compania să vedem în ce măsură se pot implica și ei”, a spus Meleșcanu.

Întrebat dacă statul român va negocia pentru plata unei eventuale răscumpărări, Meșescanu a răspuns: ”Politica noastră a fost întotdeauna foarte clară de a nu finanța operațiunile teroriste, chiar când a fost vorba de ostatici, dar, în același timp, deschiderea noastră este spre dialog, spre găsirea unor soluții pentru eliberarea cetățenilor români”.

viewscnt

Informaţiile publicate de Profit.ro pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în lead a sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.

Afla mai multe despre
roman rapit libia
inginer roman rapit libia
camp petrolier libia
creanta libia
el sharara
zacamantul el sharara
compania petroliera de stat a libiei
rompetrol
dinu patriciu
repsol
omv
statoil
total