Potrivit legislației în vigoare, autoritățile locale care cumpără de la administrația centrală producătorii de agent termic care le alimentează sistemele de încălzire centralizată pot plăti acțiunile achiziționate în interval de 5 ani, cu avans de minimum 30%.
Primăria Municipiului București (PMB) și-a anunțat deja intenția de a cumpăra ELCEN, însă pentru asta, activele companiei trebuie reevaluate.

Totuși, în baza vechii evaluări, din urmă cu 8 ani, când capitalul ELCEN fusese calculat la circa 700 milioane lei, Ministerul Energiei se gândește că ar putea încasa în 2025 circa 209,4 milioane lei.
″În acest context, până la finalizarea raportului de evaluare în baza căruia să fie fundamentat prețul ofertă de vânzare al acțiunilor deținute de statul român prin Ministerul Energiei, având în vedere prevederile art.3 alin.(3) din O.U.G. nr. 61/2017, se estimează posibilitatea încasării (în 2025 – n.r.) de către Ministerul Energiei a unui preț de circa 30% din prețul acțiunilor deținute de statul român prin Ministerul Energiei, respectiv suma de 209.403.000 lei″, se arată în nota de fundamentare a draftului de buget de venituri și cheltuieli aferent activității de privatizare al Ministerului Energiei pe anul 2025.

Acolo se mai menționează că subsidiara olandeză a gigantului petrolier de stat al Kazahstanului, KazMunayGas, nu a mai prelungit vechea înțelegere cu statul român privind reglementarea datoriilor istorice ale Rompetrol, care a expirat în primăvara acestui an.
Acordul crea premisele ca Ministerul Energiei să-și vândă o cotă de 26,7% din deținerea sa de circa 44,7% la Rompetrol Rafinare, operatorul rafinăriilor Petromidia și Vega, contra sumei de minimum 200 milioane dolari, cu drept de preferință pentru KMG International NV.
″În acest context, implementarea prevederilor HG nr. 626/2015 pentru aprobarea strategiei de privatizare a unei cote din participația deținută de statul român la Societatea "Rompetrol Rafinare" - SA Constanța, prin care a fost creată posibilitatea vânzarii unui pachet de acțiuni deținut de statul român, reprezentând 26,6959% din capitalul social al Societății Rompetrol Rafinare SA, prin licitație cu strigare, respectiv acordarea dreptului de preferință către KMG Internațional NV, acționarul majoritar al Societății Rompetrol Rafinare S.A., nu mai este la acest moment posibilă″, se precizează în sursa citată.

Nici vânzarea de acțiuni OMV Petrom deținute de Ministerul Energiei, către foștii salariați ai companiei controlate de austriecii de la OMV, nu este posibilă anul acesta, întrucât există litigii în instanță privind hotărârea de Guvern din 2022, prin care s-a prevăzut că va fi vândută o cotă de 1% din valoarea capitalului OMV Petrom, până cel târziu la finalul anului 2023, fără să se precizeze cine sunt persoanele îndreptățite să cumpere, la ce preț și în ce condiții.
″Vânzarea de acțiuni deținute de statul român prin Ministerul Energiei la OMV Petrom SA, către salariații societății, conform prevederilor HG nr. 746/2022 pentru aprobarea cotei procentuale ce urmează a fi achiziționată de salariații societății OMV Petrom SA și momentul la care se va realiza achiziționarea acțiunilor de către aceștia, nu este posibil a se realiza în anul 2025 datorită (din cauza – n.r.) litigiilor aflate în instanțele competente .
Spre exemplificare: - Dosarele nr. 56/42/2023 și nr. 99/42/2023 aflate pe rolul Curții de Apel Ploiești, prin care s-a solicitat anularea HG nr. 746/2022, faza procesuală: recurs, termen de judecată la ICCJ: 30.10.2025; - Dosarul nr. 232/3/2025 aflat pe rolul Tribunalului București: termen de judecată 11.12.2025; - Dosarul nr. 567/42/2024 aflat pe rolul Curții de Apel Ploiești, faza procesuală: recurs, termen de judecată la ICCJ : 08.10.2025″, mai arată Ministerul Energiei.

Toate procesele enumerate sunt intentate de foști salariați OMV Petrom îndreptățiți să li se vândă acțiuni, la prețul de la privatizarea din 2004.
OG nr. 55/2003, precum și statutul Petrom, stipulează: ″Salariații Societății Naționale a Petrolului «Petrom» - SA București au dreptul sa achiziționeze acțiuni ale societății până la limita de 8% din capitalul social, la același preț cu care se vor vinde acțiunile în cadrul procesului de privatizare.
Cota procentuală ce urmează a fi achiziționată de salariați și momentele la care se va realiza achiziționarea acțiunilor de către aceștia vor fi stabilite prin hotărâre a Guvernului″.
În 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a decis definitiv, într-un proces intentat de peste 23.000 de foști salariați Petrom, să impună Guvernului să respecte prevederile OG nr. 55/2003.