Primarul general interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu, a anunțat că există intenția ca municipalitatea să împrumute banii necesari pentru a prelua, de la Ministerul Energiei, compania Electrocentrale București (ELCEN), cel mai mare producător de agent termic pentru sistemul centralizat de încălzire din Capitală, dar și unul dintre cei mai importanți producători de energie electrică din țară, pentru se realiza fuziunea ELCEN cu operatorul de transport și distribuție Termoenergetica, deținut de autoritatea locală bucureșteană.
ELCEN a fost evaluată, acum câțiva ani, la circa 1 miliard de lei.
″Vreau să vă dau un anunț foarte important. În urma discuțiilor cu primarii de sector, în urma discuțiilor cu Guvernul României, suntem cu toții convinși că cea mai bună soluție pentru a rezolva problema apei calde din București este ca să se realizeze cât mai repede acea fuziune între ELCEN și Termoenergetica. Banii produși pe energie electrică de către ELCEN trebuie să rămână în București. Iar asta vom face, vom aduce sub aceeași umbrelă. (...) Acest plan este un plan al bucureștenilor, nu doar al Primăriei Capitalei″, a declarat Stelian Bujduveanu sâmbătă, într-o conferință de presă.
Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a hotărât, la finalul lunii iulie, cu doar 4 abțineri și nici un vot împotrivă, să solicite Guvernului aprobarea transferului către municipalitate a pachetului de 97,51% din acțiuni deținut de către statul român, prin Ministerul Energiei, la ELCEN.
″Guvernul României, prin Ministerul Energiei, unde este domnul Ivan, împreună cu colegii de la PSD, lucrează pentru a face acea evaluare a ELCEN-ului, iar apoi, prin excepție de la plafoanele (legale de împrumut în vigoare – n.r.), Primăria Municipiului București se va împrumuta, pentru că știți foarte bine că avem un grad de îndatorare foarte mic, de doar 7% raportat la întreaga țară, și acei bani vor ajunge în conturile statului român, iar statul român îi poate utiliza pentru investițiile pe care le are, fie în infrastructura mare, fie în alte părți.
Dar Municipiul București, pe plata acelui pachet de 30% din acțiuni, diferența fiind eșalonată, va deveni imediat proprietarul ELCEN-ului. Ulterior, împreună cu primarii de sector, am agreat un calendar ca să ajungem la fuziunea celor două companii. Primul pas este ca ELCEN-nul să fie în curtea Primăriei Capitalei, pentru că vă spun de ce. Banii pe care-i produce ELCEN din vânzarea energiei electice trebuie să fie folosiți în aceste proiecte mari de infrastructură din București, nu în altă parte în țară, pentru că acei bani sunt făcuți din vânzarea de energie și de apă caldă către București.
Acest mecanism (de transfer – n.r.) este prevăzut în OUG 61 și urmează după acest vot să mergem mai departe cu evaluarea și cu discuții cu Guvernul României. Sunt pași preliminari într-o discuție foarte serioasă și nu cred că e vreo persoană aici de față care să nu fie de acord că sistemul centralizat (de încălzire – n.r.) trebuie să aparțină Municipiului București″, a arătat Stelian Bujduveanu.
Un Memorandum de Guvern de anul trecut a mandatat Ministerul Energiei pentru a întreprinde toate demersurile legale necesare pentru fuziunea dintre ELCEN și Termoenergetica. Potrivit sursei citate, entitatea rezultată în urma fuziunii ″nu va avea ca unic acționar Municipiul București, ci va avea doi acționari, Statul Român (adică administrația centrală – n.r.) și Municipiul București″.
″Menționez că ELCEN este o companie mult mai valoroasă decât Termoenergetica. Are active mult mai mari: terenuri, centralele de producție a agentului termic. Nu se compară cu Termoenergetica. Termoenergetica e o companie care, în principal, doar facturează. Are niște sisteme, niște resurse umane, dar cam atât. Deci mă aștept ca, în compania rezultată, Ministerul Energiei să aibă ponderea cea mai mare, dacă nu cumva Municipiul București va decide să vină cu un aport de capital″, a spus atunci ministrul Energiei de la acel moment, Sebastian Burduja.
Memorandumul din ianuarie 2024 stipulează expres că metoda avută în vedere acum de Municipiul București pentru realizarea SACET, prin preluarea acțiunilor la ELCEN ale Ministerului Energiei, a eșuat.
″OUG. nr. 61/2017 nu și-a atins scopul, nefiind parcursă nicio procedură de transfer al pachetelor de acțiuni deținute de către statul român prin Ministerul Energiei la societățile producătoare de agent termic către unitățile administrativ teritoriale în baza acestui act normativ, unitățile administrativ teritoriale nefiind interesate de transferul cu titlu oneros, în condițiile reglementate de OUG nr. 61/2017, a pachetelor de acțiuni deținute de către statul român prin Ministerul Energiei la societățile producătoare de agent termic. Cu privire la parcurgerea procedurii reglementate de acest act normativ, Municipiul București nu a putut identifica resursele financiare necesare pentru transferul pachetului de acțiuni deținute de către statul român prin Ministerul Energiei la Societatea Electrocentrale București SA, deși această unitate administrativ teritorială și-a manifestat interesul pentru realizarea acestui transfer″, scrie în memorandum.
″OUG 61 este un cadru legal din 2017, care s-a dat tocmai ca primăriile să poată să cumpere CET-urile de la Ministerul Energiei, dar, până acum, niciodată, Primăria Capitalei nu a mers pe acest drum. Deschidem și acest drum, mergem cu toate temele făcute, mergem la Guvernul României, pentru a explora orice opțiune, este important ca SACET-ul să fie făcut, în termeni simpli, este important ca Bucureștiul să aibă și transportul, și producerea de agent termic. Dacă lucrurile merg bine la nivel de Minister de Energie și Ministerul Finanțelor, cu siguranță în șase luni această tranziție ar putea fi făcută, fie că vorbim de fuziune, pe memorandumul care este aprobat deja, fie că vorbim de preluare pe OUG 61, noi vrem să avem toate opțiunile deschise, important este să fim proprietari″, a spus în iulie 2025 primarul Bujduveanu.
Foarte important, potrivit memorandumului, fuziunea se va realiza cu condiția ca, la data acesteia, toate datoriile Termoenergetica față de ELCEN să fie plătite.
″După finalizarea procedurii de fuziune, Municipiul București are posibilitatea realizării unui aport de capital la societatea absorbantă sau, după caz, la noua societate rezultată din procedura de fuziune, prin majorarea capitalului acesteia, în funcție de disponibilitățile financiare pe care le are la dispoziție″, mai prevede documentul.
Este exact motivul pentru care ideea fuziunii a eșuat în urmă cu peste 6 ani. Atunci, Primăria Capitalei nu a găsit o soluție legală prin care să își asume responsabilitatea pentru plata datoriilor istorice și curente ale RADET, ″strămoașa″ intrată ulterior în faliment a Termoenergetica, în sumă totală de peste 1,6 miliarde lei, și nici în privința riscului ca această plată, precum și cea aferentă preluării prin transfer de afacere a activelor și operațiunilor ELCEN, să fie considerate ajutoare de stat ilegale, astfel încât procesul de fuziune dintre cele două entități responsabile cu încălzirea bucureștenilor nu a putut avansa.
Ulterior, în mandatul fostului primar Nicușor Dan, s-a pus problema ca Termoenergetica să preia ELCEN, cu bani împrumutați, idee de asemenea eșuată.
La nivelul lunii februarie a acestui an, datoria Termoenergetica față de ELCEN se ridica la 1,4 miliarde lei. Creanța ELCEN are drept principală cauză restanțele Primăriei Capitalei la subvențiile datorate Termoenergetica pentru acoperirea diferenței dintre costurile reale ale energiei termice cumpărate de la ELCEN și prețul final de furnizare redus perceput bucureștenilor, precum și a pierderilor din rețele.
PMB a mai vrut să cumpere ELCEN și în 2017, în mandatul primarului Gabriela Firea. A fost votată chiar o hotărâre CGMB care exprima acordul de principiu al municipalității pentru achiziționarea acțiunilor companiei, la prețul de 155 milioane euro (circa 700 milioane lei). Ulterior, în 2018, strategia a fost schimbată și s-a vorbit despre posibilitatea ca atât ELCEN, cât și RADET (care încă nu intrase în faliment) să fie transferate sub controlul Companiei Municipale Energetica a Primăriei Capitalei.
În cele din urmă, în 2019, după cum a relatat Profit.ro, planul de înființare a unui sistem unitar de încălzire centralizată a Bucureștiului, care să includă și producția, și transportul, distribuția și furnizarea de energie termică, prin unificarea operațiunilor ELCEN și RADET în cadrul unei singure companii a Primăriei Capitalei, a picat, iar Guvernul a început să studieze varianta ca activele și operațiunile ELCEN să fie preluate de o altă companie din portofoliul ministerului, Romgaz sau Societatea de Administrare a Participațiilor în Energie (SAPE).
În prezent, capitalul ELCEN este deținut în proporție de 97,51% de către Ministerul Energiei, restul de 2,49% din acțiuni fiind în posesia companiei de stat Romgaz a ministerului, cel mai mare producător de gaze naturale din România și principalul furnizor de combustibil al ELCEN.
