Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, spune că și dorește menținerea schemei de plafonare/compensare, subliniind că sunt furnizori care facturează sub plafon. „Și într-un plafon de 0,31 lei/kWh vedem că sunt furnizori care facturează sub plafon, inclusiv pe factura mea, în funcție de politica comercială a fiecărui furnizor. E o piață liberă, românii care se simt nedreptățiți pot să-și schimbe furnizorul.”, a declarat Burduja.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
Întrebat joi ce măsuri a luat după ce premierul Ciolacu i-a cerut să verifice de ce cresc prețurile la gaze, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a spus că ANRE desfășoară peste 170 de acțiuni de control și până la finele acestui an să fie anunțate rezultate ale acestor acțiuni, scrie Hotnews.ro.
Pe de altă parte, Burduja a apărat schema actuală de plafonare compensare, care în opini sa a adus stabilitate.
- „Și într-un plafon de 0,31 lei/kWh vedem că sunt furnizori care facturează sub plafon. Inclusiv pe factura mea, 0,26, 0,28, 0,24 in funcție de politica comercială a fiecărui furnizor. E o piață liberă, românii care se simt nedreptățiți pot să-și schimbe furnizorul.
- Deci, nu anticipăm creșteri semnificative ale prețului la gaz, depozitele au în continuare un grad de umplere semnificativ și cu siguranță ne vom strădui să asigurăm această predictibilitate pentru consumatorul final, pentru că suntem într-un context cu două războaie, un context volatil.
- Schema de plafonare/compensare a îndeplinit aceste două obiective: a păstrat prețurile stabile pentru români și companiile românești și de asemenea a păstrat o stabilitate pentru furnizori, pentru că de câte ori se intervine asupra schemei ei își schimbă toate sistemele IT de facturare de calcul a sumelor de plată și asta generează erori și costuri pentru furnizori care deja au costuri importante pentru acoperirea diferenței dintre prețul la factură și prețul cu care cumpără energia electrică și gazele naturale. Deci ne dorim menținerea schemei așa cum este.”, a declarat Sebastian Burduja.
Ciolacu i-a cerut lui Burduja să verifice de ce cresc prețurile la gaze
Premierul Marcel Ciolacu a cerut ]n data de 8 decembrie atât ministrului energiei Sebastian Burduja, cât și Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) să verifice furnizorii din România care cresc prețurile în România, în timp ce în Europa scad.
Reamintim că HotNews.ro a scris în exclusivitate o serie de articole despre creșterea prețurilor la gaze și energia electrică, în timp ce pe piețele europene acestea scad, și despre cum subvenționează statul profiturile uriașe ale furnizorilor.
"Îi cer domnului ministru al energiei Sebastian Burduja să se uite cu atenție la ceea ce se întâmplă în privința prețului la gaze", a declarat premierul Marcel Ciolacu, vineri, la începutul ședinței de Guvern.
Acesta a vorbit și despre cum decontează statul diferențele de preț.
"Am văzut că au apărut situații de furnizori care au crescut nefundamentat prețurile, de vreme ce în toată Europa au scăzut. E drept că aceste majorări nu se resimt în facturile populației, unde există plafonare. Dar aceste firme vin apoi la stat ca să le decontăm noi diferența față de prețul plafonat. De aceea vă rog să verificați situația și sper ca și ANRE să se sesizeze", a mai spus Ciolacu.
Situația, pe scurt, din România
Indiferent de ce se întâmplă pe piețele europene, de cât de mult scad prețurile de gaze și energie electrică, autoritățile române doresc să mențină schema de plafonare-compensare până în primăvara lui 2025. Guvernul nu a făcut nicio analiză legată de prețuri, chiar dacă până acum, schema de plafonare-compensare s-a dovedit a fi păguboasă, în ciuda numeroaselor modificări legislative prin care a trecut.
Furnizorii, în special prin activitatea de trading, au avut în 2022 profituri enorme, statul a pompat multe miliarde de lei în aceștia, nu există niciun semnal de preț pe piață, anii următori fiind invăluiți într-o totală incertitudine, iar consumatorii nu beneficiază de cele mai mici prețuri, așa cum se întâmplă în Ungaria și Bulgaria, de exemplu. Dimpotrivă. În ceea ce privește prețurile contractuale, România se află în topul celor mai mari din UE, iar cu cele plafonate, undeva pe la mijlocul clasamentului.
Statul a plătit până acum 22,4 miliarde de lei furnizorilor, iar până în 2025 urmează multe alte miliarde.
Actualul nivel de plafonare din România a fost stabilit prin OUG 27/2022, când prețurile la energia electrică și gazele naturale erau foarte sus. Între timp, prețurile pe piețele europene au scăzut foarte mult, de trei ori la energia electrică și cu 90% la gaze. Este neclar în România cât de justificate mai sunt actualele plafoane și este dificil de analizat acest aspect, în condțiile în care nu există o piață liberă și nici semnale de preț.
În România, prețul la gaze nu este liber, fiind plafonat începând de la producători. Aceștia sunt obligați să vândă la preț de 150 de lei/MWh. Acesta este prețul de achiziție, la care se adaugă tarifele de transport, de distribuție și marja furnizorilor. La consumatorul final casnic, prețul este plafonat de 0,31 lei/kWh, ceea ce înseamnă 310 lei/MWh, iar la consumatorul noncasnic- 0,37 lei/kWh (370 lei/MWh), la un consum anual de cel mult 50.000 MWh.
