Cehii de la CEZ au iertat parcul eolian Cogealac de o datorie de peste 1 miliard de lei, asumându-și pierderile acestuia

Cehii de la CEZ au iertat parcul eolian Cogealac de o datorie de peste 1 miliard de lei, asumându-și pierderile acestuia
scris 15 ian 2017

Grupul ceh de energie și utilități CEZ, care operează parcul eolian Cogealac din Dobrogea prin intermediul firmei românești Ovidiu Development SRL, a decis să-și ierte subsidiara locală de o datorie de 1,1 miliarde lei, majorându-i capitalul cu această sumă prin conversia în părți sociale a unui împrumut acordat de compania-mamă în 2009. 

Decizia majorării capitalului social al Ovidiu Development a fost semnată după ce cehii au luat la cunoștință în vară de faptul că, din cauza pierderilor acumulate de-a lungul mai multor ani, compania care operează parcul eolian Cogealac a ajuns să aibă un activ net negativ.

Potrivit legislației în vigoare, atunci când activele nete ale unei societăți, reprezentând diferența dintre totalul activelor și totalul datoriilor, scad ca urmare a pierderilor înregistrate sub jumătate din valoarea capitalului social, acționarii trebuie să decidă dacă respectiva companie își va mai desfășura activitatea sau va fi dizolvată. În caz că se decide continuarea activității, compania este obligată fie să-și reducă capitalul social cu un cuantum cel puțin egal cu cel al pierderilor care nu au putut fi acoperite din rezerve, fie să-și reconstituie activul net până la nivelul unei valori cel puțin egale cu jumătate din capitalul social". Una din modalitățile permise de lege de reconstituire a activului net al societății este majorarea de capital.

Miliardarul George Soros a pierdut 1 miliard de dolari în urma victoriei lui Trump la alegerile din SUA CITEȘTE ȘI Miliardarul George Soros a pierdut 1 miliard de dolari în urma victoriei lui Trump la alegerile din SUA

Astfel, CEZ a decis majorarea capitalului social al Ovidiu Development SRL cu circa 1,1 miliarde lei, prin conversia în părți sociale a unui împrumut de 244,4 milioane euro acordat de grupul ceh subsidiarei românești în vara anului 2009.

De atunci și până la finalul anului 2015 inclusiv, operatorul parcului eolian Cogealac a cumulat pierderi nete în sumă totală de 544,7 milioane lei. Singurul an din interval în care Ovidiu Development a înregistrat profit net a fost 2013, când rezultatul pozitiv s-a ridicat la circa 36 milioane lei. Cele mai mari pierderi au fost consemnate în 2014 (peste 356 milioane lei) și 2015 (183,3 milioane lei).

Parcul Cogealac este parte a complexului eolian Fântânele-Cogealac, cel mai mare din Europa, cu o putere instalată totală de 600 MW, pus în funcțiune în anul 2012.

Curtea Constituțională: Legea privind darea în plată nu se aplică dacă imobilul a fost vândut silit de creditor CITEȘTE ȘI Curtea Constituțională: Legea privind darea în plată nu se aplică dacă imobilul a fost vândut silit de creditor

Din 2013, autoritățile de la București au început să taie semnificativ din subvențiile acordate producătorilor de energie regenerabilă sub formă de certificate verzi adăugate pe facturile de curent electric ale tuturor consumatorilor de energie electrică din România, pentru a ține sub control prețul final plătit de clienți.

Reducerea subvențiilor, cele mai generoase din Europa la debutul schemei de sprijin pentru energia regenerabilă, a continuat și în anii următori, astfel încât, în prezent, organizațiile profesionale ale industriei se plâng că mulți producători de energie verde nu-și mai pot acoperi costurile și intră în insolvență sau faliment. Generozitatea subvențiilor a redus prețul energiei pe piețele engros, dar l-a majorat la consumatorii finali.

România a ieșit în 2016 din top 40 țări atractive pentru proiecte de energie regenerabilă, după ce în 2015 era pe locul 34, pe fondul reducerii drastice a schemei de sprijin pentru electricitatea generată din surse regenerabile, iar producătorii de energie eoliană au înregistrat pierderi cumulate de 4 miliarde de lei în 2014 și 2015 din cauza modificărilor legislative care au afectat companiile din domeniu, arată un studiu realizat de firma de consultanță EY, la solicitarea Asociației Române pentru Energie Eoliană, care reprezintă interesele companiilor din sector.

Brandul portughez de fashion Lanidor deschide în acest an al doilea magazin din România, în Sun Plaza CITEȘTE ȘI Brandul portughez de fashion Lanidor deschide în acest an al doilea magazin din România, în Sun Plaza

În plus, cei de la CEZ, dar și alți operatori de parcuri eoliene din România, se judecă din 2015 cu Ministerul Finanțelor Publice (MFP), după ce Comisia fiscală centrală din cadrul ministerului hotărâse, cu un an înainte, că stâlpii de susținere ai turbinelor eoliene reprezintă clădiri în sens fiscal, pentru care este datorat impozit local primăriilor. Asta în condițiile în care, la data deciziei Comisiei, dezvoltatorii de parcuri eoliene datorau și plăteau deja impozit pe construcții speciale la bugetul central de stat pentru instalațiile lor, așa-numita "taxă de stâlp".

Firmele Tomis Team, MW Team Invest și Ovidiu Development, controlate de grupul ceh CEZ, prin care acesta operează complexul eolian Fântânele-Cogealac, au primit în 2015 decizie de impunere din partea primăriei Fântânele privind impozitul local pe clădiri datorat pentru stâlpii de susținere ai turbinelor eoliene, în urma hotărârii Comisiei fiscale centrale din MFP menționate mai sus.

Companiile au contestat deciziile de impunere în contencios administrativ, iar ulterior au dat în judecată MFP, solicitând anularea deciziei Comisiei centrale fiscale care declarase că stâlpii de susținere ai turbinelor eoliene reprezintă clădiri pentru care este plătit impozit local. Problema este că decizia Comisiei din 2014, care are ca scop clarificarea legislației în vigoare și aplicarea ei unitară, este aplicată și retroactiv, nu doar de la data emiterii ei. Astfel că primăriile le-au cerut dezvoltatorilor impozit local pe stâlpii turbinelor eoliene și din urmă, plus dobânzi, majorări și penalități de întârziere.

Firmele cu venituri de până la 500.000 euro devin microîntreprinderi, dar unele sunt dezavantajate. Ce soluție au CITEȘTE ȘI Firmele cu venituri de până la 500.000 euro devin microîntreprinderi, dar unele sunt dezavantajate. Ce soluție au

Potrivit raportului pe 2015 al CEZ România, cele 3 subsidiare prin care cehii operează Fântânele-Cogealac au fost nevoite să constituie, în acel an, provizioane în sumă totală cumulată de peste 56 de milioane de lei pentru deciziile de impunere primite de la primărie. Aceste provizioane au constituit, de altfel, principala cauză pentru care profitul operațional (EBITDA) al CEZ România a scăzut cu 10% în 2015, la circa 430 de milioane de lei.

"Estimarea (provizioanelor – n.r.) a fost efectuată pe baza înștiințării de plată emise de primăria Fântânele în 15 ianuarie 2015 pentru impozitul pe clădiri aferent turnurilor eoliene pe perioada 2010-2014 și majorările de întârziere aferente. Societatea a înaintat în 2015 contestație cu privire la decizia Comisiei Fiscale Centrale privind încadrarea din punct de vedere fiscal a turnului care susține turbina eoliană în categoria clădirilor", este menționat în documentul citat.

Cele mai importante business-uri ale CEZ în România sunt distribuția și furnizarea de energie electrică. Prin Distribuție Oltenia, fosta CEZ Distribuție, cehii dețin concesiunea rețelei de distribuție de energie electrică din Oltenia și vestul Munteniei, alimentând cu curent electric circa 1,4 milioane de consumatori. Din grup face parte și CEZ Vânzare, care furnizează energie electrică în județele Argeș, Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt, Teleorman și Vâlcea.

viewscnt
Afla mai multe despre
cez
cez distributie
cez vanzare
distributie oltenia
parcul eolian cogealac
turbine eoliene
certificate verzi
energie regenerabila