Guvernul a adoptat astăzi o hotărâre de aprobare a cadrului general pentru implementarea și funcționarea mecanismului de sprijin prin contracte pentru diferență (CfD) pentru tehnologiile energetice cu emisii reduse de carbon, o nouă schemă de subvenționare a investițiilor în unități de producție de energie regenerabilă. Banii vor veni în primul rând dintr-o finanțare europeană nerambursabilă de 3 miliarde de euro din Fondul de Modernizare, aprobată luna trecută de către Executivul de la Bruxelles.
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității - Ediția a IV-a; parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
Tehnologiile eligibile pentru subvenție sunt eolianul (onshore și offshore), fotovoltaicul, energia hidro, energia nucleară, hidrogenul și instalațiile de stocare a energiei.
″Operaționalizăm azi și cea mai mare investiție pentru tranziția energetică. Vorbim despre 3 miliarde de euro, sumă finanțată din fonduri europene. Este o schemă de ajutor de stat pentru creșterea producției de energie din surse regenerabile: eolian, solar fotovoltaic, resurse hidro și nucleare, hidrogen. Foarte important este că finanțăm și tehnologia pentru stocarea energiei. Finalizarea acestor investiții va conduce la un preț mai mic pe termen mediu și lung și o producție mai mare de energie verde″, a declarat premierul Marcel Ciolacu, în debutul ședinței de Guvern.
Schema de sprijin CfD este menită să asigure constanța veniturilor în etapa de exploatare a unui proiect de investiții în producția de energie verde. Astfel, în esență, investitorului îi este garantat un preț de vânzare a energiei după începerea producției, intitulat "preț de exercitare", preț care să-i asigure un anumit nivel minim de rentabilitate. În cazul în care prețul de vânzare real de pe piață, calculat ca preț de referință într-un interval dat, este mai mic decât cel de exercitare, investitorul are dreptul să fie compensat prin plata diferenței. Există și varianta ca prețul de referință să fie mai mare decât cel de exercitare, iar în acest caz investitorul este obligat să returneze diferența.
După cum a relatat Profit.ro, guvernanții speră ca banii europeni să fie suficienți pentru a acoperi costurile cu necesarul de plăți asumat de statul român pentru acest mecanism de sprijin și să nu fie nevoie ca aceste costuri să fie suportate și de consumatorii români pe facturile lor de curent, cum se întâmplă în prezent cu sprijinul acordat producătorilor de energie regenerabilă prin intermediul celebrelor certificate verzi.
Totuși, HG-ul adoptat astăzi prevede că ″Finanțarea mecanismului de sprijin CfD este asigurată prin mecanismul de colectare a contribuției CfD aplicat tuturor consumatorilor finali și/sau prin fonduri nerambursabile ale Uniunii Europene″.
Contribuția CfF este definită ca ″sumă exprimată în lei/MWh, plătită de către consumatorii finali, care se colectează de către furnizorii de energie electrică activi pe piața cu amănuntul de energie electrică din România și virată în fondul de lichiditate CfD, în conformitate cu prezenta hotărâre, precum și a metodologiei și/sau a altor reglementări emise de ANRE în acest scop″.
″Ministerul de resort, împreună cu contrapartea CfD (OPCOM – n.r.), pe baza contractelor CfD încheiate, analizează anual bugetul alocat fiecărei scheme CfD și pregătește o prognoză bugetară pentru următorii 4 ani, care include o evaluare a riscului de deficit CfD în perioada respectivă. Contrapartea CfD întocmește și transmite ministerului de resort rapoarte lunare care detaliază obligațiile sale de plată în temeiul contractelor CfD și sumele disponibile în fondul de lichiditate CfD pentru astfel de plăți. Contrapartea CfD notifică ministerul de resort și ANRE până la data de 1 noiembrie a fiecărui an cu privire la sumele necesare care trebuie colectate prin intermediul contribuției CfD în anul următor și până la data de 20 mai a anului în curs cu privire la sumele necesare care trebuie colectate prin intermediul contribuției CfD pentru semestrul următor.
Valoarea contribuției CfD va include și veniturile anuale ale contrapărții CfD și operatorului schemei CfD (Transelectrica – n.r.) pentru îndeplinirea sarcinilor administrative care le revin în temeiul prezentei hotărâri și al oricărui ordin al ministrului de resort de aprobare a unei scheme CfD sau de inițiere a unei licitații CfD, iar contrapartea CfD și operatorul schemei CfD transmit către ANRE costurile și orice alte informații necesare pentru a justifica sumele care vor fi incluse în valoarea contribuției CfD. ANRE aprobă valoarea contribuției CfD, prin ordin al președintelui, până cel târziu la data de 20 decembrie pentru anul următor și până cel târziu la data de 20 iunie pentru semestrul următor al anului în curs″, scrie în hotărâre.
Actul normativ mai menționează că contribuția CfD va fi revizuită în conformitate cu o metodologie ce va fi elaborată de ANRE, în luna iunie a fiecărui an și, în cazul în care se identifică o abatere mai mare de 2% față de valoarea stabilită în luna decembrie a anului precedent, ANRE va emite un ordin cu noua valoare.
România și-a asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) introducerea unei scheme CfD prin care să finanțeze instalarea a 5.000 MW în eolian și fotovoltaic. Schema CfD va fi instituită vreme de 15 ani, timp în care investorii care vin cu proiecte noi vor avea garanție de preț din partea statului, indiferent de evoluția cotațiilor din piață.
Beneficiarii schemei vor fi stabiliți în urma unor runde de licitație, la care fiecare participant își va propune proiectul său de producție și un preț de exercitare, în funcție de calculele proprii de rentabilitate. Prima licitație, pentru primii 2.000 MW, 1.000 în eolian și 1.000 în fotovoltaic va fi organizată în acest an, iar cea de-a doua, pentru alți 3.000 MW, câte 1.500 pentru eolian și solar - anul viitor.
Prețurile maxime de exercitare la prima licitație vor fi de 91 euro/MWh pentru proiectele fotovoltaice și 93 euro/MWh pentru cele eoliene, a declarat, recent, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
″A fost o analiză complicată, îndelung dezbătută de experții BERD și cei cooptați de BERD, noi, la nivelul Ministerului nu am intervenit, nu am avut o altă fundamentare. Sunt însă convins că, în urma licitației, prețul va scădea, nu vă pot spune ce așteptări de preț avem acum, Vom fi extrem de atenți, și noi, și Consiliul Concurenței, și celelalte autorități ale statului să fie o licitație cât mai competitivă, din care să rezulte un preț de referință cât mai mic″, a spus Burduja.
