Patrimoniul privat al Regiei Autonome de Distribuție a Energiei Termice (RADET) București, aflată în insolvență, a fost evaluat la o valoare de piață de 308,7 milioane lei, iar valoarea de lichidare a acestuia, în ipoteza falimentului Regiei, a fost stabilită la 159,7 milioane lei, în condițiile în care tabelul preliminar de creanțe al operatorului sistemului centralizat de încălzire din Capitală conține datorii recunoscute în sumă totală de 3,83 miliarde lei, din care peste 3,65 miliarde lei față de furnizorul de energie termică Electrocentrale București (ELCEN).
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Legea insolvenței prevede că evaluarea bunurilor unei societăți aflate în insolvență este necesară inclusiv pentru efectuarea de către creditorii bugetari a așa-numitului "test al creditorului privat", prin care este determinat ce este mai rentabil pentru bugetele statului, și anume să susțină reorganizarea firmei insolvente sau intrarea în faliment a acesteia. Nu constituie ajutor de stat situația în care testul creditorului privat atestă faptul că statul ar încasa mai mult în situația reorganizării decât în cea a falimentului, prevede actul normativ.
Creanțele bugetare asupra RADET se ridică la aproape 59 milioane lei, din care peste 56 milioane lei reprezintă creanțe ale ANAF. Fiscul are și o creanță garantată față de Regie, de aproape 10 milioane lei, pentru care a pus sechestru pe un sediu administrativ, mai multe ateliere și un teren intravilan de 8.775 mp ale societății.
"În urma intrarii în vigoare a Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, s-a realizat o defalcare a patrimoniului RADET, în active reprezentând patrimoniu public, respectiv privat. Obiectul evaluării a constat exclusiv în evaluarea patrimoniului privat, iar în patrimoniul public au fost incluse în anul 1998, în conformitate cu legislația în vigoare, toate activele specializate, de interes local și național, respectiv: centralele termice, rețelele termice primare, punctele termice și modulele termice, precum și rețelele termice secundare, alături de activele de natură imobiliară aferente. Restul activelor, cu excepția celor încadrate în categoria patrimoniului public, au rămas în patrimoniul privat al RADET, neefectuându-se la momentul respectiv demersuri pentru obținerea documentelor de proprietate aferente, în special pentru activele de natura imobilelor", se arată în raportul de evaluare întocmit de firma de specialitate Veridio, la comanda Rominsolv, administratorul judiciar al RADET, și analizat de Profit.ro.
Potrivit sursei citate, doar pentru o mică parte din activele din patrimoniul privat al RADET a fost posibilă determinarea valorii de piață, respectiv pentru tipurile de bunuri pentru care există prețuri și tranzacții utilizabile ca reper – mijloace de transport, calculatoare, mobilier, birotică și două terenuri libere. De asemenea, pentru o parte dintre proprietățile imobiliare ale RADET a fost posibilă aplicarea metodei de evaluare prin venit, în ideea că se pot obține bani din închirierea acestora. Cele mai multe active proprii ale RADET sunt însă de natură specializată, fiind evaluate, în consecință, prin metoda costului de înlocuire net.
"O categorie importantă de active cu caracter specializat a fost reprezentată de investițiile în curs sau investițiile precedente ale societății asupra patrimoniului public. Aceste investiții au fost realizate în decursul timpului asupra rețelei de termoficare, precum și asupra punctelor și centralelor termice aflate în exploatarea RADET, în funcție de necesitățile intervenite în procesul de exploatare. (...) O defalcare clară a acestor investiții/active față de activele care reprezintă patrimoniul public nu poate fi realizată în baza informațiilor disponibile. Acest aspect rezultă în primul rând din caracterul sistemului de rețele termice, centrale termice, puncte termice, module termice și stații centralizatoare, care formează un tot unitar, neputând fi valorificate în mod independent. În acest sens, premisele definiției valorii de piață sunt aplicabile acestor active exclusiv în ipoteza continuității activității în reorganizare, ca parte componentă a activității curente a RADET. (...) În ipoteza lichidării, respectiv în ipoteza implementării unei eventuale proceduri de faliment, valoarea acestor active de natura investițiilor asupra patrimoniului public este nulă, ele fiind practic o parte componentă a patrimoniului public, neidentificabile în mod distinct. În consecință, cea mai apropiată indicație privind valoarea de piață a acestor active este reprezentată de valoarea netă contabilă a acestora, iar valoarea de lichidare a acestor active este considerată a fi zero, având în vedere considerentele enumerate mai sus", se menționează în raportul de evaluare.
De exemplu, construcțiile speciale ale RADET, cum ar fi centralele și punctele termice, au o valoare brută contabilă de 178,44 milioane lei, o valoare netă contabilă de 81,25 milioane lei și o valoare de piață estimată la 81,05 milioane lei, însă nu mai valorează nimic în caz de faliment și întrerupere a activității de operare a sistemului centralizat de încălzire din Capitală. La fel, imobilizările corporale în curs de execuție, adică investițiile în desfășurare, au fost evaluate la o valoare de piață de 31,13 milioane lei, valoarea lor de lichidare fiind însă zero.
RADET deține creanțe totale în sumă de 852,19 milioane lei, însă evaluatorul a estimat că Regia ar putea recupera sub o zecime din acestea, respectiv 83,95 milioane lei.
"Suplimentar, creanțele în cuantum de 258,696 milioane lei reprezentând subvenții de încasat de la Primăria Municipiului București (care fac obiectul unui litigiu și nu sunt înregistrate în contabilitatea societății) nu au fost analizate în evaluare", se precizează în raport.
Energia termică livrată de RADET clienților noncasnici din București s-a scumpit, de la 1 octombrie 2017, cu 47,81% pentru cei care se alimentează cu căldură din puncte termice urbane și centrale termice și cu 47,53% pentru cei care primesc agent termic prin puncte termice proprii, după intrarea în vigoare a noilor prețuri de facturare practicate de Regie față de firme și instituții, aprobate de Consiliul General al Municipiului București (CGMB) la finalul lunii septembrie.
Astfel, prețul local de facturare, cu TVA inclusă, al căldurii pentru firmele și instituțiile alimentate din puncte termice urbane și centrale termice a crescut de la 1 octombrie de la 300,08 la 443,56 lei/Gcal, iar cel pentru clienții noncasnici alimentați prin puncte termice proprii – de la 253,41 la 373,87 lei/Gcal.
Tariful de facturare pentru consumatorii casnici a fost menținut neschimbat, la 163,03 lei/Gcal cu tot cu TVA. Hotărârea CGMB de la finalul lui septembrie prevede majorarea generală, cu peste 30%, a tarifelor RADET de transport și distribuție a energiei termice, însă prețul de facturare, plătit efectiv de către consumatorii casnici, a rămas neschimbat, majorarea urmând să fie suportată de la bugetul local, prin creșterea sumei anuale alocate ca subvenție cu 151 milioane lei.
Luna acesta, președintele Klaus Iohannis a promulgat Legea care reglementează condițiile în care Ministerul Energiei își poate vinde către autoritățile locale participațiile la producătorii de energie termică ce alimentează sistemele municipale de încălzire centralizată. Acesta derogă de la legislația în vigoare a privatizării pentru a permite transferul ELCEN, operatorul celor patru CET-uri care furnizează agent termic pentru RADET, aflat de asemenea în insolvență, către municipalitatea Capitalei.
Actul normativ a fost elaborat după ce, la finalul lunii iunie, CGMB și-a dat acordul de principiu pentru achiziționarea pachetului de acțiuni deținut de Ministerul Energiei și de compania de stat Romgaz, controlată de minister, la ELCEN. Ministerul Energiei deține 97,5% din capitalul ELCEN, iar Romgaz – restul de 2,5%.
Pe 30 iunie, primarul general Gabriela Firea declara că municipalitatea Capitalei va cumpăra ELCEN la valoarea nominală a acțiunilor companiei, de 10 lei/titlu, înscrisă în actul constitutiv al acesteia, adică cu un preț total de 715,83 milioane lei. Declarații similare fuseseră făcute anterior și de reprezentanți ai Guvernului. Ulterior, se are în vedere fuziunea dintre RADET și ELCEN, care va avea ca rezultat, printre altele, ștergerea imensei datorii istorice a RADET către ELCEN, de peste 3,65 miliarde lei.
OUG-ul menționat prevede însă că Ministerul Energiei va înainta un preț de ofertă potențialului cumpărător, iar acesta va fi stabilit în baza unui raport de evaluare, efectuat de către un evaluator independent. "Vânzarea pachetului de acțiuni se va realiza la valoarea cea mai mare dintre valoarea rezultată din raportul de evaluare și valoarea nominală a pachetului de acțiuni rezultată prin aplicarea valorii nominale a acțiunii la numărul de acțiuni vândute", stipulează actul normativ.
Ultima evaluare a ELCEN a fost efectuată în 2013. Trebuie precizat că, atunci, nu a fost evaluată compania cu tot cu business-ul său, ci doar bunurile acesteia, respectiv terenurile, construcțiile, instalațiile, echipamentele, mijloacele de transport, mobilierul și birotica.
Valoarea totală rezultată a fost de circa 2,98 miliarde lei. Aceasta nu este echivalentă cu valoarea companiei ca atare la acea dată, pentru că nu au fost luate în calcul situația financiară și operațională a acesteia, fluxurile de numerar, creanțele și datoriile. În plus, între timp, ELCEN a intrat în insolvență. Mai mult, doar terenurile au fost evaluate prin raportare la piață, care și ea s-a schimbat de atunci, iar restul activelor au fost evaluate la prețul de cost/înlocuire, minus uzura.
