Oferta antreprenorilor turci Savaș Günata și Huseyin Karali, fondatorii companiei de construcții Synergy Construct, cu proiecte de dezvoltare imobiliară rezidențială în zona Petrom City din București, de preluare a activului funcțional al Electrocentrale Galați, producătorul de energie electrică, agent termic și abur industrial controlat indirect de Ministerul Energiei, prin Electrocentrale Grup, a fost aprobată de principiu de către creditorii companiei de stat, relevă date analizate de Profit.ro.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Aceștia au hotărât, totodată, că vor continua licitațiile publice în vederea vânzării activului, cu reducerea succesivă a prețului de pornire, și că în cazul în care se vor înscrie ofertanți la licitații, antreprenorii turci vor fi anunțați pentru a depune și ei ofertă.
Decisiv a fost votul pozitiv al celui mai mare creditor, producătorul de gaze naturale controlat de stat Romgaz.
Centrala pe gaze de 375 MW a Electrocentrale Galați, care cu ani în urmă alimenta atât sistemul centralizat de termoficare din municipiul dunărean, cât și combinatul siderurgic Sidex Galați, actualmente Liberty, a fost scoasă din funcțiune oficial în 2021, iar societatea de stat a intrat în faliment în același an, după 7 ani de insolvență.
Günata și Karali au înaintat o ofertă de cumpărare a activului funcțional CET Galați prin altă firmă controlată de ei, Sinergy Land Development, după cum a relatat Profit.ro. Oferta este condiționată de un rezultat pozitiv al procedurii de due diligence.
Oamenii de afaceri turci au oferit pe CET Galați suma de 12,5 milioane euro plus TVA - în total aproape 14,9 milioane euro.
În urmă cu circa un an, activul a fost scos la licitație de lichidatorul judiciar al Electrocentrale Galați la un preț total de pornire de 21,22 milioane euro plus TVA (25,25 milioane euro cu tot cu taxă), însă nu s-a prezentat niciun ofertant. Între timp, prețul a fost redus la sub 17 milioane euro plus TVA (20,2 milioane euro în total).
Activul funcțional CET Galați, aflat în incinta combinatului Liberty, este compus din centrala electrică și termică pe gaze de 375 MW, terenuri de circa 23 de hectare, construcții administrative și industriale, instalații, stocuri, un ansamblu de termoficare și o stație de tratare chimică a apei.
Planul de reorganizare al Electrocentrale Galați din vara lui 2020, a cărui respingere de către creditori a dus la falimentul societății, prevedea vânzarea activelor principale și a operațiunilor companiei contra unei sume de minimum 91,8 milioane lei. Potențialii cumpărători cărora li se "adresa primordial" ideea acestui transfer de afacere erau Romgaz, principalul creditor al Electrocentrale Galați, cu creanțe totale de circa 200 milioane lei, și combinatul siderurgic Liberty.
Anterior, în martie 2020, Liberty Steel, Electrocentrale Galați și Romgaz încheiaseră o minută din care reieșea că atât Liberty, cât și Romgaz sunt interesate de realizarea unei investiții pe amplasamentul Electrocentrale Galați.
"Transferul de afacere, vânzarea bunurilor se vor adresa primordial către creditorul garantat Romgaz SA, către proprietarul platformei unde se află amplasate bunurile debitoarei, Liberty Galați, în cazul în care aceștia își manifestă acordul, sau către orice altă entitate identificată în sectorul de activitate energetic. Nu este în intenția administratorului judiciar dezafectarea patrimoniului debitoarei, aceasta fiind o ultimă soluție în procedura falimentului", se arăta în planul de reorganizare al Electrocentrale Galați.
În iunie 2020, la un eveniment public desfășurat la Galați la care au participat președintele companiei-mamă a Liberty, Sanjeev Gupta, și premierul de atunci, Ludovic Orban, a fost anunțată încheierea unui memorandum între Liberty și Romgaz pentru înființarea unei societăți de tip „joint venture”, în perspectiva dezvoltării unor proiecte de investiții de tip greenfield („de la zero”), printre care dezvoltarea unei unități de producere a energiei electrice pe bază de gaze naturale („CCGT”).
