Ministerul Energiei a elaborat un draft de modificare a mai multor acte normative primare din sector pentru a reglementa producția, transportul și distribuția biometanului și introducerea acestuia în rețelele de gaze naturale, inclusiv în scopul de a contracara, într-o oarecare măsură, viitoarea scumpire a gazelor de încălzire pentru populație, determinată de introducerea, din 2027, a taxării emisiilor de carbon din sectorul clădirilor, prin intermediul deja celebrelor certificate CO2 tranzacționabile (ETS).
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
″(...) biometanul produs din surse sustenabile are un factor de emisii de carbon neutru conform ETS, fiind o soluție viabilă pentru reducerea emisiilor în sectoarele clădiri și transport, obiectiv asumat prin extinderea ETS2 în temeiul Directivei (UE) 2023/959 (...). ETS2 va fi aplicabil începând cu 2027, (...) iar biometanul reprezintă una dintre puținele opțiuni fezabile pentru conformare.
În contextul ETS2, obligația de plată a certificatelor CO2 pe care o au astăzi anumite sectoarele industriale se va extinde la sectoarele clădiri și transporturi. Astfel, orice întârziere în reglementarea accesului biometanului la rețelele existente înseamnă un risc real de majorare a costurilor aferente consumului de gaze naturale, atât pentru clienții non-casnici, cât și pentru clienții casnici″, se arată în nota de fundamentare a proiectului de ordonanță de urgență, analizată de Profit.ro.
Strategia energetică națională a României menționează ca obiectiv atingerea unei ponderi de 5% a biometanului în rețelele de gaze naturale până în 2030 și de 10% până în 2050, estimând că, din sectoarele deșeurilor și agriculturii, se pot produce aproximativ 501 ktep de biometan până în 2050. Documentul propune dezvoltarea unui ″cadru de reglementare clar″ pentru integrarea biometanului în sistemul național de transport al gazelor.
″Strategia energetică subliniază că biometanul are o compoziție chimică similară cu gazul natural, astfel că poate fi utilizat direct în infrastructura de transport și distribuție existentă, fără modificări tehnice semnificative. În condițiile unei viitoare scăderi a producției interne de gaze naturale, infrastructura existentă poate și trebuie să fie reutilizată pentru transportul gazelor verzi, contribuind astfel la securitatea energetică a României″, scrie în notă.
Totodată, revizuirile recente ale Directivei (UE) 2024/3019 privind epurarea apelor uzate urbane (reformare) și ale Directivei 2008/98/CE privind deșeurile (în forma acordului provizoriu din februarie 2025) impun statelor membre cerințe stricte privind eliminarea materiei organice biodegradabile din apele uzate până în 2035 și reducerea risipei alimentare până în 2030 cu până la 10% pentru procesarea alimentelor și industrie, și 30% pentru retail, HORECA și sectorul rezidențial.
″Deși în România există stații de epurare care utilizează digestia anaerobă și produc biogaz pentru consum propriu sau pentru producerea de energie electrică, aceste practici sunt limitate ca amploare. În lipsa unui cadru de reglementare dedicat biometanului, nu există mecanisme care să permită valorificarea extinsă și integrarea în rețea a acestui potențial. Astfel, capacitatea de scalare a soluțiilor existente este blocată, ceea ce reduce eficiența utilizării resurselor și expune România la riscuri de neconformare cu obligațiile europene, inclusiv proceduri de infringement și pierderea accesului la finanțări europene″, mai menționează documentul.
Acolo se mai menționează că, în prezent, planuri de afaceri anunțate public vizează dezvoltarea unor proiecte care pot acoperi până la 1,5% din obiectivul național de 5% gaze regenerabile în sistemul național de transport (SNT), ″însă fără intervenție legislativă urgentă, investițiile nu se pot materializa″.
Profit.ro a prezentat astfel de proiecte aici, aici sau aici.
Proiectul de OUG propune, în principal:
• Actualizarea definiției garanției de origine - definiția garanției de origine este ajustată în conformitate cu propunerea de modificare a OUG 163/2022 pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile;
• Actualizarea definiției biogazului - definiția biogazului a fost ajustată, astfel încât să fie în acord cu prevederile Directivei 2024/1788;
• Actualizarea definiției gazului natural - definiția gazului natural a fost ajustată, astfel încât să fie în acord cu prevederile Directivei 2024/1788;
• Actualizarea definiției biometanului - definiția biometanului a fost ajustată, prevăzându-se clar că acesta poate fi injectat în rețelele de transport și de distribuție ale gazelor naturale;
• Extinderea obiectivelor din sectorul gazelor naturale - definiția acestora este completată prin includerea instalațiilor de injecție a gazelor din surse regenerabile, reflectând infrastructura necesară pentru integrarea biometanului în rețelele de transport și distribuție;
• Actualizarea definiției gazelor naturale și introducerea definiției gazelor din surse regenerabile - definiția gazelor naturale este revizuită pentru a include expres biometanul, precum și alte tipuri de gaze care pot fi injectate în sistemul de gaze naturale, în condiții de siguranță și compatibilitate tehnică;
• Definirea distinctă a producătorului de biometan - este introdusă o definiție separată pentru producătorul de biometan sau al altor gaze care, din punct de vedere tehnic și al respectării condițiilor de siguranță, pot fi injectate și transportate prin sistemul de gaze naturale;
• Completarea atribuțiilor operatorului de transport și de sistem și a operatorilor de distribuție - se actualizează atribuțiile acestora în sensul de a acorda aceleași drepturi și obligații privind accesul la rețelele de gaze naturale pe care le au producătorii de gaze naturale în prezent. Se stabilește totodată interdicția de a refuza cererile de racordare rezonabile din punct de vedere economic și fezabile din punct de vedere tehnic, cu excepția cazurilor reglementate expres.
Draftul și nota sa de fundamentare pot fi citite aici și aici.
