Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție stipulează:
″Articolul 11
(1) Fapta persoanei care, având sarcina de a supraveghea, a controla, a reorganiza sau a lichida un operator economic privat, îndeplinește pentru acesta vreo însărcinare, intermediază ori înlesnește efectuarea unor operațiuni comerciale sau financiare ori participă cu capital la un asemenea operator economic, dacă fapta este de natură a-i aduce direct sau indirect un folos necuvenit, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani și interzicerea unor drepturi.
(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) a fost săvârșită într-un interval de 5 ani de la încetarea însărcinării, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă″.
Niculae Havrileț a fost președinte ANRE în perioada iunie 2012 – octombrie 2017 și apoi secretar de stat în Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri (devenit ulterior al Energiei) în intervalul decembrie 2019 – martie 2021.
Procurorii DNA au considerat că Havrileț a încălcat legea fiind membru în Consiliul de Administrație al Electrica SA în perioada 07.02.2019 - 10.12.2019, director general al Distribuție Energie Electrică România (DEER) SA în perioada 27.09.2021 – 28.03.2022 și membru al Consiliului de Supraveghere al OMV Petrom în perioada 03.03.2020 - 12.02.2024.
Astfel, conform anchetatorilor, Havrileț ar fi obținut ″de la cele trei societăți comerciale foloase necuvenite în cuantum de 1.195.599 lei″, motiv pentru care i-au pus sechestru asigurător pe unele terenuri și clădiri, ridicat în aprilie anul acesta.
Judecătorii au considerat însă că Legea nr. 78/2000 nu definește operatorul economic privat:
″(...) în cuprinsul Legii nr. 78/2000 nu se regăsește o definiție a noțiunii de operator economic privat, folosită de textul de incriminare, această sintagmă nefiind definită nici de Codul penal din 2009, ce constituie cadrul general de reglementare în materia dreptului penal substanțial. Din analiza legislației extrapenale în vigoare în perioada relevantă, din perspectiva acuzației analizate, reiese că în niciun act normativ nu se regăsește o definiție a acestei noțiuni de operator economic privat, singura definiție a conceptului mai larg de operator economic regăsindu-se în Legea nr. 98/2016, privind achizițiile publice, art. 3 alin. 1 lit. jj din acest act normativ explicând această noțiune, însă doar din perspectiva dreptului de participare la achizițiile publice, la procedurile de atribuire a contractelor de achiziție publică și de organizare a concursurilor de soluții, aspecte ce constituie obiectul de reglementare al acestei legi.
În aceste condiții, tribunalul constată că noțiunea analizată (operator economic privat) constituie un concept autonom, utilizat exclusiv în cuprinsul Legii nr. 78/2000, căruia legiuitorul nu i-a atribuit o definiție legală, împrejurare ce ridică probleme din perspectiva calității textului de incriminare și a posibilității destinatarului dispoziției legale de a-și conforma conduita acestei norme. (...)
Din această perspectivă, tribunalul reține că lipsa unei definiții legale a acestei noțiuni ridică multiple probleme de interpretare, în special în privința noțiunii de “privat”.
Astfel, din conținutul reglementării nu rezultă cu claritate dacă prin „privat” se înțelege forma de organizare juridică a operatorului economic — societate reglementată de dreptul privat, sau dacă prin „privat” se înțelege lipsa controlului statului — adică o entitate independentă de autorități publice. Dacă statul deține participație majoritară sau exercită influență dominantă, operatorul economic poate fi tratat ca întreprindere publică, operator cu capital public/mixt sau chiar entitate aflată sub control public, nu ca operator economic privat. Pe de altă parte, în cadrul unui operator economic la care nu deține participația majoritară în mod absolut, statul poate exercita influența dominantă, deținând pachetul majoritar de acțiuni″.
Instanța de judecată a statuat, în consecință, că niciuna dintre cele 3 companii la care Niculae Havrileț a avut funcții de conducere nu poate fi considerată a fi ″privată″ din punct de vedere legal, întrucât statul român deținea atunci (și deține și acum) participații de capital semnificative: aproape 49% la Electrica SA și DEER, respectiv 20,7% la OMV Petrom.
″(...) în cadrul fiecăreia dintre cele trei societăți comerciale, dar în special în cazul Societății Energetice Electrica SA și societății Distribuție Energie Electrică România SA, statul deținea pachetul majoritar de acțiuni, chiar dacă de doar 48,78%, în condițiile în care restul capitalului social era deținut, împreună de alte persoane fizice și juridice. Astfel, statul putea exercita influența dominantă în cadrul acestei societăți, chiar dacă pachetul de acțiuni deținut nu reprezenta majoritatea absolută, în condițiile în care restul capitalului era fracționat între o multitudine de persoane fizice și juridice.
Revenind (...) la calitatea normei juridice și având în vedere multitudinea de interpretări ce pot fi date noțiunii de operator economic privat, tribunalul apreciază că nu i se putea pretinde inculpatului Havrileț Niculae să își conformeze conduita normei juridice cuprinse în art. 11 alin. 1 și. 2 din Legea nr. 78/2000, în condițiile în care, după încetarea mandatului său în funcția de președinte ANRE, acesta a îndeplinit însărcinări la operatorii economici Societatea Energetică Electrica SA, Distribuție Energie Electrică România SA și OMV Petrom SA, despre care cunoștea că sunt societăți cu capital mixt, relevant sub acest aspect fiind și modul în care inculpatul a fost desemnat ca membru în consiliile de administrație ale acestor societăți comerciale (...).
Prin urmare, deși inculpatul era conștient de atribuțiile de supraveghere și control pe care le-a deținut anterior, în funcția de președinte ANRE, nu i se poate imputa acestuia că ulterior a îndeplinit însărcinări la Societatea Energetică Electrica SA, Distribuție Energie Electrică România SA și OMV Petrom SA, despre care nu putea aprecia, în mod rezonabil, că reprezintă operatori economici privați, în condițiile în care erau societăți cu capital mixt public-privat, în cadrul cărora statul deținea pachete semnificative de acțiuni.
În aceste condiții, reținând că faptele inculpatului, astfel cum au fost descrise în rechizitoriu, nu întrunesc condițiile de tipicitate ale infracțiunii prevăzute de art. 11 alin. 1 și 2 din Legea nr. 78/2000, tribunalul va dispune, în temeiul art. 16 alin. 1 lit. b C. proc. pen., achitarea inculpatului pentru infracțiunea analizată″, a decis prima instanță, potrivit motivării analizate de Profit.ro.
Prevederea menționată din Codul de procedură penală stipulează că ″Acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare, iar când a fost pusă în mișcare nu mai poate fi exercitată dacă (...) fapta nu este prevăzută de legea penală ori nu a fost săvârșită cu vinovăția prevăzută de lege″.
DNA poate face apel.
Pe de altă parte, judecătorii au respins ca inadmisibilă solicitarea lui Havrileț de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) cu următoarea întrebare preliminară: ″- dacă articolul 325 alin. 1 TFUE, în lumina art. 15 alin. 1 și art. 49 din Carta Drepturilor Fundamentale a UE, trebuie interpretat în sensul că se opune unei legislații naționale care sancționează penal exercitarea unei activități profesionale într-un domeniu în termen de 5 ani de la încetarea unei funcții publice de conducere într-o instituție care realizează acte de supraveghere și control în acel domeniu″.
Argumentul a fost că ″opinia preliminară solicitată nu este pertinentă și nici utilă, întrucât dreptul Uniunii Europene nu are nicio legătură cu prezenta cauză, prin comiterea presupusei infracțiuni deduse judecății nefiind adusă vreo atingere intereselor financiare ale Uniunii Europene″, iar ″situația juridică a inculpatului nu intră în domeniul de aplicare al dreptului Uniunii Europene invocat″.
În prezent, potrivit termene.ro, Niculae Havrileț deține în mod egal, alături de soția sa Georgeta Havrileț (care este și administrator), societatea cu profil de producție de energie regenerabilă HNG Solar SRL, care dezvoltă un proiect de parc fotovoltaic cu stocare la Sânger, în județul Mureș.
Niculae Havrileț mai este ″reprezentant asociat″ la firma CEF Vadas One SRL, deținută de Ștefan Gadola (34%), Georgeta Havrileț (33% și administrator) și Georgel Pană (33% și administrator). Compania dezvoltă un proiect fotovoltaic de 30 MW cu stocare de 16 MW la Ghidfalău în Covasna.
Fostul șef ANRE și secretar de stat la Energie este și membru al Consiliului de Administrație al companiei Turbomecanica SA, listată la Bursa de Valori București (BVB).
