' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3E%3Cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3E%3C/svg%3E){kind=small}
Prețul mediu al gazului cu livrare în ziua de marți a sărit la 404,7 lei/MWh, cel mai înalt nivel din istorie, cu excepția anului declansării războiului din Ucraina, conform datelor Profit.ro.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
O cantitate de 2,8 GWh a fost tranzacționată la un preț maxim al zilei de 420 lei/MWh.
Comparativ, în aceeași perioadă a anului trecut, prețul mediu zilnic era de 2,5 ori mai redus, de 165 lei/MWh.
Volumul total al zilei a fost de 46,8 GWh, echivalent cu aproximativ o cincime din producția curentă.
Și pe cealaltă piață spot, cea intrazilnică, pe care s-au tranzacționat alți 7,34 GWh, prețul a sărit luni de pragul de 400 lei/MWh, 407,9 lei/MWh mai exact.
Evoluția prețului gazelor din ultima lună pe piața pentru ziua următoare operată de BRM 
România a importat luni doar 2,2 milioane mc de gaze din Bulgaria, exportând în schimb 5,6 milioane mc, din care 2,6 în Republica Moldova și 3 milioane mc în Ungaria.
Drept urmare, înmagazinarea zilnică, în medie de 14-15 milioaane mc în ultimele zile a coborât luni la doar 6 milioane mc.
Și asta în condițiile în care România este, ca și restul Europei, în urmă cu gradul de umplere a depozitelor.
În prezent, România are înmagazinați doar 26,8 TWh, reprezentând 79,2% din capacitatea totală, cu peste 4 TWh mai puțin decât volumul depozitat la aceeași dată a anului trecut, de 30,9 TWh, reprezentând 91,9% din capacitatea totală.
Restul Europei stă și mai prost ca România, volumul total înmagazinat fiind de 792 TWh, reprezentând 69,9% din capacitatea totală, cu 137 TWh sub volumul total de anul trecut, care pe 21 septembrie era de 929 TWh sau 81,6% din capacitatea totală.
Profit.ro a anunțat că cel de-al doilea producător de gaze autohton, OMV Petrom, avea la jumătatea anului un volum de gaz înmagazinat cu o treime mai redus decât cel din aceeași perioadă a anului trecut, cantitățile depozitate provenind din import, la costuri mai ridicate.
“Volatilitatea prețului gazelor este foarte mare. Este greu de anticipat evoluția iernii și vremea, de care depinde cererea de gaze naturale. Vedem prețuri ridicate pentru iarna aceasta, deoarece injectăm acum la prețuri mari în depozite, ceea ce se va resimți, desigur, și în sezonul rece”, a declarat recent șeful diviziei de gaze și energie al OMV Petrom, Frank Neel.
Profit.ro a avertizat încă din iulie că românii au uitat de frig, confruntați cu valuri de căldură, la fel ca ceilalți europeni, înmagazinarea gazelor mergând greu, mult sub media ultimilor 5 ani.
Dacă până în prezent, scumpirile de pe piață erau suportate aproape exclusiv de consumatorii non-casnici (care le transferau evident în prețurile finale ale bunurilor pe care le produceau), în acest an și consumatorii casnici, și centralele de producție de energie termică ce alimentează sistemele centralizate publice de încălzire vor suporta o parte din factură.
Importurile, exporturile, înmagazinările și producția internă de luni, 21 septembrie
Motivul: Cantitățile din producția internă disponibile la preț reglementat, de 110 lei/MWh, pentru acoperirea consumului clienților casnici și CET-urilor, s-au diminuat în 2026, potrivit celor 2 mari producători interni, Romgaz și OMV Petrom, la aproximativ 32 TWH, de la 52 TWh în 2025.
Diferența, de aproape 20 TWh, nu mai poate fi achiziționată la preț reglementat, ci trebuie cumpărată de furnizori de pe piața liberă la preț de piață, de 4 ori mai ridicat decât cel reglementat, de 110 lei/MWh, eea ce va avea un impact, foarte probabil, și în facturile finale.
Cotațiile ridicate ale mărfurilor, în special ale produselor energetice, încă dinaintea debutului sezonului de iarnă, transformă aproape în certitudine declanșarea unei crize a prețurilor energiei, gazelor și motorinei, și, indirect, a tuturor produselor, nefiind deloc exclusă nici apariția unei crize fizice, de aprovizionare. Însă cel mai important efect va fi cel bugetar, orice intervenție a statului neputând evita problemele, ci doar muta nota de plată.
“Declanșarea unei crize a prețurilor este foarte probabilă, iar cea a uneia fizice, de aprovizionare nu este inevitabilă. Începând din toamna anului 2026, România intră într-o perioadă în care vulnerabilitățile energetice, bugetare, economice, climatice și sociale se vor alimenta reciproc. Unele crize sunt aproape certe; altele se vor declanșa numai dacă vom avea o iarnă rece, incidente tehnice ori noi șocuri geopolitice”, a avertizat luni președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță.
