Eliminare în scop ecologist a clauzei de stabilitate din Legea minelor, care a "înghețat" redevențele. Cea similară din Legea petrolului, menționată, dar neatinsă deocamdată

Eliminare în scop ecologist a clauzei de stabilitate din Legea minelor, care a "înghețat" redevențele. Cea similară din Legea petrolului, menționată, dar neatinsă deocamdată
scris 29 mar 2019

Un proiect legislativ recent vrea să elimine din Legea minelor așa-numita "clauză de stabilitate",  respectiv norma care stipulează că "Prevederile legale existente la data intrării în vigoare a licenței (de exploatare minieră acordată de stat unei companii de profil – n.r.) rămân valabile pe toată durata acesteia, cu excepția apariției unor eventuale dispoziții legale favorabile titularului" și care a dus în multe cazuri la "înghețarea" de facto a redevențelor miniere.

Astfel, această normă, prevăzută de art. 21 alin. (2) din Legea minelor nr. 85/2003, ar urma să fie abrogată.

O prevedere similară conține și Legea petrolului nr. 238/2004, însă deși inițiatorii proiectului legislativ o menționează ca exemplu în expunerea de motive, draftul nu include și eliminarea ei: "Prevederile acordului petrolier rămân valabile pe toată durata acestuia, cu excepția adoptării unor dispoziții legale favorabile titularului acordului petrolier".

Pentagonul a alocat un miliard de dolari pentru construirea zidului la granița cu Mexicul CITEȘTE ȘI Pentagonul a alocat un miliard de dolari pentru construirea zidului la granița cu Mexicul

"Așa cum rezultă cu claritate din istoricul prevederii conținute de articolul 21 alineatul (2), dar și din litigiile care au fost generate de interpretarea acestui articol, legiuitorul a instituit respectiva prevedere pentru a asigura stabilitatea, fără excepții, a clauzelor concesiunilor miniere și petroliere. Însă, chiar dacă legiuitorul a dorit să instituie acest articol cu scopul precis de a asigura titularilor de licențe de exploatare miniere și petroliere niște clauze stabile pe tot parcursul concesiunii, în special din punct de vedere al obligațiilor financiare, în realitate acest articol îi asigură pe titularii de licențe de o stabilitate legislativă în absolut toate domeniile, inclusiv în cele în care ar trebui să primeze interesul public, iar nu interesul investitorilor privați care desfășoară activități miniere sau petroliere pe teritoriul țării", se arată în expunerea de motive.

Autorii proiectului susțin că respectiva clauză de stabilitate "face, practic, inaplicabile proiectelor miniere orice modificări legislative menite să ofere o creștere a gradului de protecție a mediului și de prevenire și reducere a riscurilor de mediu" și "se află în contradicție flagrantă atât cu interesul și dreptul cetățenilor la un mediu sănătos, cât și cu directivele Uniunii Europene, și asta în condițiile în care este cunoscut și dovedit că proiectele miniere se numără printre cele cu cel mai ridicat impact asupra mediului".

Din acest punct de vedere, potrivit inițiatorilor, prevederea a cărei abrogare este avută în vedere încalcă mai multe norme constituționale, respectiv dreptul la un mediu sănătos și echilibrat ecologic, obligația statului de a asigura refacerea și ocrotirea mediului, precum și prioritatea legislației UE față de cea națională. Asta pentru că respectiva clauză de stabilitate blochează practic orice înăsprire a legislației de mediu din domeniul minier adoptată după intrarea în vigoare a licențelor de exploatare care ar duce la creșterea costurilor companiilor.

Daimler ar putea renunța la brandul Smart CITEȘTE ȘI Daimler ar putea renunța la brandul Smart

Proiectul de act normativ este asumat de USR, principalul inițiator fiind senatorul Mihai Goțiu, cunoscut oponent al proiectului minier aurifer blocat de la Roșia Montană, dar și al celui de la Certej.

Introducerea clauzei de stabilitate în Legea minelor a avut ca principală țintă nivelul redevențelor și al taxelor miniere, pentru a le asigura companiilor miniere predictibilitatea obligațiilor financiare pe durata concesiunilor. Tocmai de aceea, atunci când statul a majorat redevențele și taxele, acest lucru a dus la litigii în justiție, iar instanțele nu au avut o practică unitară în privința acestora, în destule cazuri însă dând câștig de cauză companiilor miniere, care reclamau că redevențele au fost majorate fără ca statul să poarte inițial negocieri cu ele pentru modificarea termenilor licențelor de exploatare.  

De altfel, în 2016, în mandatul Guvernului tehnocrat Cioloș, Corpul de Control al Executivului a constatat, în urma unei inspecții la ANRM, că unele companii miniere titulare de licențe de concesiune pentru exploatare refuză să plătească redevențe miniere majorate față de nivelul de la data încheierii licențelor de concesiune cu autoritățile române, și plătesc doar cuantumul inițial al acestora, susținând că statul le-a majorat ulterior ilegal, prin încălcarea mai multor prevederi din Legea minelor. Lista acestor companii nu a fost divulgată, dar totalul redevențelor neplătite se ridica la acel moment la aproape 38 de milioane de lei (peste 8,5 milioane de euro).

Magistrații prahoveni prelungesc interdicția privind dizolvarea sau lichidarea companiilor Asesoft și Teamnet, urmărite penal în unul dintre dosarele lui Sebastian Ghiță CITEȘTE ȘI Magistrații prahoveni prelungesc interdicția privind dizolvarea sau lichidarea companiilor Asesoft și Teamnet, urmărite penal în unul dintre dosarele lui Sebastian Ghiță

În această situație s-a aflat și Societatea Națională a Sării (Salrom), controlată de statul român prin Ministerul Economiei. Compania avea, la finalul lui 2015, potrivit ANAF, datorii restante la bugetul de stat în sumă de 50,1 milioane lei, reprezentând redevențe miniere neachitate aferente producției de sare din perioada 2010-2013, plus dobânzi și penalități. Salrom a plătit în martie 2016 38,1 milioane lei din datoria reclamată de Fisc, pentru a frâna creșterea penalităților, însă a atacat totodată în instanță decizia de impunere a ANAF, considerând-o nejustificată.

Guvernul vrea să adopte o nouă Lege a minelor, iar proiectul acesteia prevede că Executivul va putea declara prin hotărâre orice resursă minerală ca fiind de interes public național, pentru a cărei exploatare legislația în vigoare prevede proceduri accelerate și simplificate de expropriere a terenurilor necesare, fără a fi nevoie de acordul proprietarilor.

De asemenea, Guvernul vrea să elimine taxele anuale pe activitățile de prospectare, explorare și exploatare minieră, datorate de titularii de licențe din domeniu și stabilite în sume fixe aplicate la kilometrul pătrat de perimetru minier, și să modifice radical sistemul redevențelor miniere. Una dintre principalele schimbări este că, pentru unele resurse minerale, redevența datorată va fi stabilită prin raportare la un preț de referință fixat prin luarea ca reper a cotațiilor respectivelor substanțe pe bursele internaționale. Astfel, prețul de referință, în cazul minereurilor feroase și neferoase, minereurilor de metale nobile, radioactive și elemente rare și disperse, precum și pentru produsele reziduale miniere și aur și argint aluvionar, va reprezenta prețul mediu al fiecărui metal din concentrat ($/U.M.) pe piață bursieră (Londra - LME, Germania-Boerse, KMDGroup, KITCO), stabilit de către Guvern în ultimul trimestru al anului curent pentru anul următor.

viewscnt
Afla mai multe despre
redevente miniere
redevente petroliere
clauza de stabilitate
concesiuni miniere
concesiuni petroliere
majorare redevente