Acestea sunt:
- limitarea adaosului comercial la benzină și motorină la nivelul celui din 2025;
- obligația impusă benzinăriilor de a nu majora prețurile (atunci când intenționează să o facă) decât o dată pe zi;
- controlul exporturilor de motorină și țiței;
- reducerea temporară a conținutului minim de biocarburant din combustibilii auto, de la 8% la 2%;
- reducerea temporară cu circa 10% a accizei la motorină;
- impunerea unei contribuții de solidaritate celor de la OMV Petrom.
Acum, Eugen Tomac are ca obiectiv pe terme scurt la capitolul energie:
- Menținerea prețului carburanților la pompă într-un interval suportabil prin continuarea și ajustarea schemei de sprijin în funcție de evoluția cotației petrolului, în cazul în care este necesar. Schema funcționează cu criterii publice de activare/dezactivare (interval de cotație Brent) și cu publicarea lunară a costului bugetar; evaluarea din T1 2027 decide ieșirea ordonată, corelată cu producția Neptun Deep.
- Menținerea legislației în vigoare de protejare a consumatorilor casnici de gaze naturale până în martie 2027 și evaluarea acesteia în primul trimestru al anului 2027, când va fi disponibilă producția din zăcământul Neptun Deep.
Alte măsuri din domeniul energiei propuse în programul de guvernare al lui Eugen Tomac
2. Creșterea capacității de producție și stocare a energiei pentru asigurarea securității energetice:
2.1 Se accelerează proiectele finanțate din fonduri europene și naționale pentru noi capacități de energie regenerabilă și stocare în baterii. Se asigură alinierea cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Mediului. Se reduc cotele de cofinanțare pentru sistemele fotovoltaice și se extinde finanțarea stocării în baterii prin instrumente financiare precum Fondul pentru Modernizare.
2.2 Se asigură finanțarea pentru retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă.
2.3 Se pregătește finanțarea pentru Unitățile 3 și 4 și pentru SMR Doicești.
2.4 Se finalizează centralele hidroelectrice sistate, în condițiile respectării legislației de mediu.
2.5 Se prioritizează finalizarea centralelor în ciclu combinat pe gaze naturale de la Turceni și Ișalnița din Fondul pentru Modernizare, în cadrul Planului de restructurare a Complexului Energetic Oltenia.
2.6 Se extind și se tehnologizează rezervoarele de înmagazinare subterană a gazelor naturale, atât din perspectiva creșterii volumului stocat, cât și a ratei de extracție.
2.7 Monitorizarea Planului de Restructurare al Complexului Energetic Oltenia, concomitent cu implementarea Planului pentru Tranziție Justă în cele șase județe beneficiare și stimularea investițiilor private pentru dezvoltare.
2.8 Se diversifică sursele de aprovizionare cu produse petroliere prin acorduri-cadru cu furnizori din afara zonelor de risc geopolitic. Se mențin capacitățile de rafinare relevante operaționale; se monitorizează și se consolidează stocurile petroliere de siguranță.
2.9 Finalizarea centralei de la Iernut cu termen accelerat și obligație de diversificare prin stocare în baterii pentru Hidroelectrica, Electrica și alte companii de stat; comunicare publică cu termene rezonabile pentru a semnala potențialul de scădere a prețului energiei. Progresul se raportează public semestrial, pe fiecare proiect, față de țintele de sistem din context (peste 4,3 GW eolian, 9,9 GW fotovoltaic și 1.400 MW baterii la finalul lui 2027, conform Transelectrica).
2.10 Se stabilesc scheme de sprijin și surse de finanțare pentru producția locală de biocombustibili, biogaz și biometan – diversificând mixul și reducând expunerea la importuri energetice. Termenul-cadru este primul an de mandat; calibrarea revine ME.
3. Valorificarea prosumatorilor
3.1 Se încurajează auto-consumul prosumatorilor prin susținerea instalării de sisteme de baterii și a măsurilor de management al consumului de energie (demand side management), care contribuie la flexibilitatea rețelei.
3.2 Crearea cadrului prin care autoritățile publice locale pot prelua surplusul prosumatorilor și îl pot direcționa către consumatori vulnerabili – inovație socială cu cost fiscal direct nul, descentralizare reală a politicii energetice locale. Cadrul de reglementare pentru preluarea surplusului de către APL se elaborează cu ANRE în 12 luni; corelare cu contorizarea inteligentă și tarifele dinamice.
4. Investiții în transportul și distribuția de energie electrică și gaze naturale – coloana vertebrală a sistemului energetic
4.1 Se accelerează proiectele de investiții ale companiilor Transelectrica și Transgaz pentru extinderea și modernizarea rețelelor de transport, cu accent pe interconectările transfrontaliere și pe capacitatea de integrare a energiei regenerabile variabile în sistemul electroenergetic și de preluare a gazului natural din Marea Neagră.
4.2 Se intensifică digitalizarea rețelelor energetice, se instalează accelerat contoarele inteligente și se dezvoltă soluții de management al cererii de energie (demand side management).
4.3 Se consolidează reforma procesului de racordare la rețea prin trecerea de la principiul „primul venit, primul servit” la un mecanism concurențial, bazat pe licitație și pe garanții financiare proporționale.
4.4 Se accelerează investițiile în rețelele de distribuție de energie electrică pentru adaptarea acestora la procesul de electrificare și la creșterea capacității prosumatorilor.
4.5 Se introduce tariful binom pentru distribuția energiei electrice, care ia în calcul atât energia activă consumată, cât și puterea branșamentului.
4.6 Se extinde rețeaua de distribuție a gazelor naturale în localitățile în care gazul natural reprezintă soluția optimă, pe baza unor analize economice riguroase.
5. Revizuirea Legii consumatorului vulnerabil
5.1 Se actualizează pragul de venit pentru încadrarea în categoria consumatorului vulnerabil, care nu a fost revizuit în raport cu evoluția inflației și a salariului mediu.
5.2 Se extind categoriile eligibile pentru a include gospodăriile expuse costurilor ridicate după introducerea sistemului ETS2, prin care se introduce un preț al emisiilor de carbon în sectoarele clădirilor și al transportului rutier.
5.3 Corelarea legislației de implementare a ETS2 cu aprobarea Planului Social pentru Climă, precondiție pentru accesarea finanțării aferente Fondului Social pentru Climă, prin care României îi revin peste 6 miliarde de euro pentru protecția consumatorilor vulnerabili de energie și de servicii de transport (casnici și micro-întreprinderi).
5.4 Introducerea unui mecanism de revizuire periodică a criteriilor de sărăcie energetică, bazat pe date INS și ANRE, pentru a elimina decalajele dintre legislație și realitatea pieței. Pragul de venit se indexează automat anual (inflație/salariu mediu); aprobarea Planului Social pentru Climă se tratează ca jalon prioritar de guvern, fiind precondiția celor peste 6 mld euro din FSC.
6. Dezvoltarea Registrului Național al Consumatorilor Vulnerabili
6.1 Se creează baza de date unică și interoperabilă care centralizează toți consumatorii eligibili pentru scheme de sprijin energetic, precondiție pentru orice intervenție țintită.
6.2 Se interconectează Registrul cu sistemele ANAF, MMSS și ale furnizorilor de energie, pentru actualizare automată.
6.3 Se stabilește un calendar ferm de operaționalizare.
7. Ghișee energetice pentru cetățeni
7.1 Se operaționalizează o rețea națională de ghișee energetice la nivel județean, prin care cetățenii accesează consiliere pentru audit energetic, dosare de finanțare și contractarea lucrărilor de eficiență prin AFM, corelat cu măsurile din Fondul Social pentru Climă.
7.2 Se informează cetățenii cu privire la implicațiile schemei ETS2, cu prezentarea amănunțită și clară a formelor de sprijin financiar la dispoziția gospodăriilor eligibile.
7.3 Se consiliază gospodăriile în accesarea finanțărilor publice pentru măsuri de eficiență energetică, termo-izolare a locuințelor, înlocuirea sistemelor de încălzire cu pompe de căldură sau a sobelor de înaltă eficiență (pentru mediul rural), instalarea panourilor fotovoltaice și a bateriilor de stocare. Ghișeele se integrează cu ghișeul unic digital
REFORME STRUCTURALE
(orizont mandat / dincolo de mandat)
1. Dezvoltarea reactoarelor 3+4 Cernavodă + retehnologizare U1
Aceste proiecte reprezintă coloana vertebrală a securității energetice a României până în 2032; sunt proiecte strategice aflate în implementare, cu finanțare și parteneriate internaționale deja asumate.
2. Valorificarea Neptun Deep
Neptun Deep reprezintă un pilon de securitate energetică și o sursă de venit fiscal substanțial, coerent cu reforma redevențelor. Se stabilește un cadru pentru utilizarea gazului ca pârghie de relansare industrială cu valoare adăugată în România, nu doar ca export.
3. Reforma redevențelor și creșterea capacității ANRMPSG
Reforma reprezintă un angajament asumat în 2025, cu impact bugetar major, și este o condiție pentru valorificarea corectă a resurselor naturale. Noul cadru al redevențelor intră în vigoare înainte de începerea producției Neptun Deep (2027); capacitatea ANRMPSG se consolidează în primul an de mandat.
4. Coridorul Vertical și rolul de hub regional al României
Se realizează partea națională de infrastructură (conducte, stații de comprimare, modernizare măsurare la granițe), se încheie parteneriate strategice cu operatorii regionali, se stabilesc tarife de tranzit predictibile și se atrage cofinanțare europeană. Beneficiile așteptate sunt veniturile din tranzit, parteneriatele strategice, influența geopolitică și diversificarea consumului intern.
5. Energie eoliană offshore în Marea Neagră
Operaționalizarea integrală a Legii nr. 121/2024, cu privire la lista perimetrelor de exploatare, legislația secundară, prima rundă de licitații și soluția de evacuare a puterii. Coordonarea spațiului maritim cu Neptun Deep, navigația, pescuitul, ariile protejate și zonele militare, alături de cooperarea cu Bulgaria pentru atingerea scării necesare în bazinul Mării Negre. Energia eoliană offshore constituie un pilon de securitate energetică, o sursă de export și un vector de relansare industrială pe termen lung.
