″Terenul pe care se propune realizarea parcului fotovoltaic este situat la nord de centrala Paroșeni, pe fosta locație a minei de cărbune (Paroșeni – n.r.), în incinta platformei industriale existente, în zona limitrofă localității Vulcan″, se arată într-un document.
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
Mina Paroșeni a fost închisă în 2017-2018.
Amplasamentul vizat are o suprafață de circa 1 hectar.
CEVJ are în vedere să construiască acolo un parc fotovoltaic cu putere instalată de aproape 7 MW, un sistem de stocare cu capacitate de 8,9 MWh și 2 posturi de transformare.
Potrivit studiului de fezabilitate de anul trecut, finanțat de Banca Europeană de Investiții (BEI), la acel moment, valoarea investiției necesare era estimată la peste 58 milioane lei plus TVA.
Proiectul se află în curs de obținere a avizelor și autorizațiilor legale pentru implementare.
Luna trecută, autoritățile au decis că nu este necesar ca proiectul să fie supus evaluării impactului asupra mediului, evaluării adecvate și evaluării impactului asupra corpurilor de apă.
Legislația în vigoare a decarbonării sistemului energetic național al României stipulează că termocentrala Paroșeni a CEVJ, de 150 MW, ″va asigura, până la finalul anului 2030, neutralizarea huilei rezultate ca urmare a lucrărilor de punere în siguranță a zăcămintelor de huilă″.
″(...) pentru CEVJ este necesar ca, în perioada de până la închiderea producției de energie electrică pe bază de cărbune în cadrul CET Paroșeni, respectiv a încetării activității de exploatare a cărbunelui în cadrul sucursalelor existente, să identifice posibilitățile de dezvoltare de proiecte de utilizare a energiei regenerabile, în vederea menținerii statutului de producător de energie electrică, dar și pentru crearea premiselor pentru implementarea de programe de reconversie profesională pentru personalul existent″, spune compania.
CEVJ își propune ca durata totală de realizare a proiectului să fie de 24 luni, din care 12 luni execuția propriu-zisă.
Pe de altă parte, după cum a relatat Profit.ro, CEVJ a atribuit și semnat recent un contract de servicii de proiectare destinate întocmirii documentațiilor necesare prelungirii duratei de valabilitate a licențelor de concesiune pentru exploatare aferente perimetrelor miniere Lonea și Lupeni.
Prestatorul este Universitatea din Paroșeni, iar valoarea contractului este de 300.000 lei plus TVA, relevă datele analizate de Profit.ro.
Minele de huilă Lonea și Lupeni din Valea Jiului ar trebui închise până la finalul anului în curs, potrivit legislației decarbonizării sistemului energetic național și angajamentului asumat de România în acest sens prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Însă lucrările obligatorii de punere în siguranță și ecologizare a lor nu pot fi finalizate până la 31 decembrie 2026, în primul rând din lipsă de bani, potrivit documentației de atribuire a contractului.
Termenul este prevăzut de ordonanța de urgență nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, aprobată prin Legea nr. 334/2022, și de Decizia Comisiei Europene nr. 7896/2024, prin care a fost aprobată acordarea unui ajutor de stat total de aproape 4 miliarde lei pentru CEVJ, până în 2032, chiar pentru punerea în siguranță a minelor.
Celelalte 2 mine din Valea Jiului, Livezeni și Vulcan, trebuie puse în siguranță, ecologizate și închise până la 31 decembrie 2032, iar grupul 4 de la termocentrala Paroșeni, de 150 MW, trebuie menținut în funcțiune pentru neutralizarea huilei din mine până la finalul anului 2030, conform OUG nr. 108/2022.
″Având în vedere faptul că termenle inițiale prevăzute în Ordonanța de Urgență nr.108/2022, Legea 334/2022 și Decizia Comisiei 7896/2024 nu pot fi îndeplinite din cauze obiective independente de operatorul minier (lipsa de finanțare corespunzătoare), se impune prelungirea termenelor de valabilitate a licențelor de concesiune pentru exploatare nr. 1571/2000 Lonea și nr.1577/2000 Lupeni. (...)
Având în vedere complexitatea lucrărilor miniere subterane, stadiul actual al lucrărilor, condițiile geologice și tehnico-miniere specifice, precum și constrângerile obiective de natură financiară, tehnică și de resurse umane, termenele prevăzute în actele normative anterior menționate nu pot fi îndeplinite integral în condiții de siguranță, cu respectarea normelor tehnice și de securitate minieră aplicabile.
În acest context, la nivelul autorităților competente ale statului se află în derulare demersuri instituționale privind analizarea și, după caz, modificarea și/sau actualizarea cadrului legislativ aplicabil, inclusiv a termenelor stabilite pentru închiderea exploatărilor miniere, în vederea asigurării continuității legale a activităților de punere în siguranță a zăcământului, închidere și/sau continuare temporară a activității miniere″, se menționează în documentația de atribuire a contractului, după cum a relatat Profit.ro.
Sindicatul Muntele din cadrul Complexului a arătat anterior că termenul de închidere 31 decembrie 2026 este nerealist.
Potrivit publicației locale Gazeta de Dimineață, printre lucrările care vor rămâne de executat după finalul anului în curs se numără izolări, rambleieri, controlul apelor, monitorizarea zonelor închise și menținerea accesului în anumite sectoare subterane.
Plata ajutorului de stat pentru CEVJ s-a confruntat cu sincope majore anul trecut, după cum a relatat Profit.ro, iar bugetul de stat pe 2026 prevede pentru această destinație o sumă de sub 350 milioane lei, deși necesarul se ridică la peste 663 milioane lei.
În speranța că va fi obținută amânarea termenului de închidere 31 decembrie 2026, prin modificarea legislației primare în vigoare, CEVJ a atribuit și semnat luna aceasta contractul de servicii de proiectare pentru prelungirea licențelor miniere de concesiune pentru exploatare ale minelor Lonea și Lupeni, care expiră tot la finalul anului în curs. Complexul are în vedere prelungirea licențelor cu până la 5 ani, în conformitate cu legislația în vigoare a minelor.
Bugetul pe 2025 al CEVJ, aprobat abia pe 30 decembrie anul trecut, stipulează pierderi de aproape 102 milioane lei, venituri totale de 686,6 milioane lei (din care aproape 505 milioane lei subvenții din ajutorul de stat) și un efectiv de angajați de circa 2.300 de persoane.
