Asta după ce, luna trecută, Ministerul Energiei a plătit 50 milioane lei către CEVJ, pentru acoperirea drepturilor salariale restante aferente lunilor mai și iunie 2025, restanțe care au dus la un adevărat scandal, după cum a relatat Profit.ro aici și aici.
Și acum, banii provin din suma rămasă din fosta suprataxă de 2% pe cifra de afaceri anuală a companiilor din energie aplicată de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) în 2019, pe care Autoritatea a transferat-o în 2020 ministerului, după abrogarea supraimpunerii.
Astfel, pe 16 septembrie, Ministerul Energiei a aprobat plata sumei de 46.951.405,36 lei către CEVJ, astfel:
a) suma de 1.767.475,69 lei pentru plățile restante aferente lucrărilor de închidere și punere în siguranță executate la minele de cărbune necompetitive în perioada ianuarie-aprilie 2025 și estimate pentru luna mai 2025, în baza Decontului nr. DG 5.834 din 12.06.2025 al Societății Complexul Energetic „Valea Jiului“ - S.A. privind costurile care urmează să fie acordate de la bugetul de stat în luna iunie 2025 pentru lucrările executate în perioada ianuarie-aprilie 2025 și estimate pentru luna mai 2025;
b) suma de 25.709.879,41 lei pentru plățile restante aferente lucrărilor de închidere și punere în siguranță executate la minele de cărbune necompetitive în perioada ianuarie-mai 2025 și estimate pentru luna iunie 2025, în baza Decontului nr. DG 6.794 din 14.07.2025 al Societății Complexul Energetic „Valea Jiului“ - S.A. privind costurile care urmează să fie acordate de la bugetul de stat în luna iulie 2025 pentru lucrările executate în perioada ianuarie-mai 2025 și estimate pentru luna iunie 2025;
c) suma de 19.474.049,89 lei pentru plățile restante aferente lucrărilor de închidere și punere în siguranță executate la minele de cărbune necompetitive în perioada ianuarie-iunie 2025 și estimate pentru luna iulie 2025, în baza Decontului nr. DG 8.165 din 3.08.2025 al Societății Complexul Energetic „Valea Jiului“ - S.A. privind costurile care urmează să fie acordate de la bugetul de stat în luna august 2025 pentru lucrările executate în perioada ianuarie-iunie 2025 și estimate pentru luna iulie 2025.
Ministerul Energiei a fost nevoit să acceseze banii rămași din transferul de la ANRE din 2020pentru a compensa insuficiența fondurilor bugetare destinate plății tranșei pe 2025 a ajutorului de stat destinat CEVJ.
OUG nr. 13/2025 privind ajutorul de stat pentru Complexul Energetic Valea Jiului prevede pentru anul acesta acordarea unui grant de 606,782 milioane lei, care să acopere costuri cu plățile compensatorii acordate angajaților care își pierd locul de muncă în sumă de 7,821 milioane lei, costuri cu reconversia profesională de 208.000 lei, costuri pentru lucrări privind siguranța activității în subteran în sumă de 514,021 milioane lei, costuri legate de reabilitarea fostelor exploatări miniere în sumă de 46,905 milioane lei și costuri de recultivare a solurilor de suprafață în sumă de 37,827 milioane lei.
Numai că, în Legea bugetului de stat pe 2025, alocarea pentru ajutoare de stat destinate întreprinderilor în dificultate se cifrează la numai 465,191 milioane lei, din care peste 279 milioane lei sunt pentru subvenționarea achizițiilor obligatorii de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) ale Complexului Energetic Oltenia. Rămân, astfel, numai 186,07 milioane lei, insuficienți pentru nevoile din Valea Jiului.
Cu 4 luni în urmă, cei de la Energie au cerut 420,7 milioane lei din Fondul de Rezervă bugetară pentru a acoperi ″gaura″, însă fără succes.
În iulie, Ministerul Energiei a solicitat Guvernului, în același scop, suma de 270 milioane lei din încasările de anul acesta ale României din vânzarea de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) alocate gratuit de către UE, însă de asemenea fără rezultat.
Ulterior, Guvernul a modificat legislația în vigoare, pentru a permite finanțarea ajutorul de stat pe anul acesta pentru CEVJ din suma transferată în 2020 de ANRE ca urmare a abrogării suprataxei de 2% pe cifra de afaceri anuală a companiilor din energie. După cum a relatat Profit.ro la acel moment, suma respectivă depășește jumătate de miliard de lei.
″(Modificarea legislativă – n.r.) are ca scop asigurarea sumei pentru continuarea unor lucrări de punere în siguranță a lucrărilor din subteran la minele de huilă necompetitive și plata drepturilor salariale ale angajaților societății. (...) Această suplimentare va permite plata lucrărilor privind siguranță activității în subteran, precum și plata salariilor, în conformitate cu Planul de închidere a exploatărilor miniere, în perioada 2025-31 decembrie 2032, luând în considerare că ultima plată s-a efectuat pentru preliminatul lunii mai 2025, parțial din cauza fondurilor bugetare insuficiente″, arăta Ministerul Energiei.
CEVJ estimează agravarea de 2,6 ori a pierderilor anul acesta, comparativ cu cele din 2024, potrivit bugetului de venituri și cheltuieli aprobat de Guvern. Documentul prevede un minus net de 420,7 milioane lei pe 2025, față de cel de 160,4 milioane lei de anul trecut. Pierderea brută din 2024 a fost de 152,3 milioane lei.
Veniturile totale sunt prognozate în scădere cu peste 34%, de la 558,5 la 367,8 milioane lei (din care subvenții de stat de peste 186 milioane lei), în timp ce estimarea de cheltuieli prevede un plus de aproape 11%, de la 710,9 la 788,5 milioane lei.
Efectivul mediu de salariați este așteptat să crească de la 2.075 la 2.347 de persoane, cu un câștig mediu lunar pe salariat de 11.567 lei.
Compania de stat a transmis public că grosul pierderii din 2024, de 114,4 milioane lei, a provenit din provizioanele pe care a trebuit să le constituie pentru litigiul cu Administrația Fondului de Mediu (AFM) din cadrul ministerului de resort, care impută CEVJ penalități cifrate la suma menționată pentru neîndeplinirea obligației UE de achiziție de certificate de emisii de gaze cu efect de seră (CO2) pentru energia fosilă produsă la Paroșeni în 2023.
Alți aproape 34 milioane lei reprezintă bani pretinși de ANAF și aflați de asemenea în litigiu.
Comisia Europeană a aprobat în noiembrie anul trecut un ajutor de stat al României în valoare totală de aproape 4 miliarde de lei, care va fi acordat Complexului Energetic Valea Jiului până în 2032, anul în care producția de energie pe huilă de la Paroșeni și extracția de cărbune de la Lonea, Lupeni, Vulcan și Livezeni trebuie să ia sfârșit.
