Germania vrea să accelereze construcția de terminale de gaz natural lichefiat (GNL), care să-i permită importul de GNL pe mare pentru a-și reduce dependența de gazul rusesc, într-un context de tensiuni între Moscova și țările occidentale în legătură cu Ucraina, a indicat guvernul de la Berlin, transmite AFP.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
"Planul guvernului este de a dezvolta terminale GNL în Germania", a declarat Steffen Hebestreit, purtătorul de cuvânt al cancelarului Olaf Scholz, într-un briefing de presă.
"Gazul lichefiat este o soluție alternativă la importul de gaz rusesc", a adăugat el, amintind că "mai multe proiecte" de terminale sunt deja lansate, mai ales în orașele Brunsbüttel și Stade, în nordul țării, scrie Agerpres.
Aceste două proiecte "trebuie accelerate", a declarat purtătorul de cuvânt, în condițiile în care lucrările pe cele două șantiere, inaugurate în 2019 de guvernul condus de Angela Merkel, încă nu au început din cauza problemelor administrative și financiare.
Aceste proiecte, aparținând unor companii private, sunt subvenționate de autoritățile publice.
Terminalele GNL permit importul de gaz natural pe cale maritimă, însă Germania nu dispune deocamdată de niciun echipament de acest tip și primește toate livrările de gaze prin gazoducte, majoritatea provenind din Rusia.
Astfel de terminale ar permite Berlinului să-și diversifice furnizorii, majorând comenzile din SUA, Qatar sau Canada.
Germania vrea să-și reducă dependența de gazul rusesc, în contextul tensiunilor între Moscova și țările occidentale.
Poziția Berlinului este taxată ca ambiguă în această criză, între imperativul de solidaritate cu aliații occidentali și cu Ucraina și nevoia de a-și menaja marele furnizor de gaz.
În prezent, 50% din gazul importat de Germania provine din Rusia.
Potrivit datelor guvernamentale, 50% din locuințele germane se încălzesc cu gaz, care reprezintă 26,7% din consumul primar de energie.
Recurgerea la această energie ar urma să crească, în cadrul tranziției energetice, pentru a înlocui energia nucleară și cea pe bază de cărbune, ca sprijin pentru sursele regenerabile.
