Reducerea livrărilor de gaze din diferite surse, Rusia, Norvegia și Africa de Nord, către statele europene va conduce la o majorare fără precedent a prețului pentru această iarnă, care va depăși nivelul de 200 de euro/MWh, susține o analiză a Asociației Energia Inteligentă (AEI). În cazul României, în situația apariției unor zile geroase, potrivit directorului AEI, Dumitru Chisăliță, gazele din producția internă și cele depozitate ar asigura numai strictul necesarul de gaze pentru populație și eventual al entităților de maximă importanță (spitale, azile, închisori etc.), marii consumatori urmând a se închide singuri în lipsa importurilor de gaze.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Impactul asupra consumatorilor mari din România, cei care consumă peste 50.000 MWh și care nu beneficiază de plafonarea prețului, va fi devastator. Există o probabilitate ridicată ca majoritatea să-și închidă porțile, cu toate efectele negative: șomaj, reducerea fondurilor la bugetele de stat etc.
Creșterea prețului gazelor cu 63% pe cea mai importantă bursă din Europa, cea olandeză, TTF, dublată de tendițele de reducere a livrărilor de gaze din Rusia, Africa de Nord și Norvegia, arată vulnerabilitatea imensă care apasă în această iarnă pe Europa, aspect reflectat imediat în volatilitatea ridicată a prețului gazelor, consideră AEI.
Anul trecut, creșterea prețului gazelor naturale a început în luna iulie, urmare a reducerii livrării de gaze din Rusia, pe fondul lipsei obligațiilor contractuale pe termen lung și a unor probleme tehnice. Această situație a determinat o creștere a prețului gazelor cu 463% față de prețul maxim înregistrat înaintea începerii conflictului din Ucraina. Istoria se repetă anul acesta.
AEI estimează că, în urma majorării producției interne, ca urmare a declanșării proiectelor Midia (Offshore) și Caragele (Onshore), de la 8 miliarde metri cubi în 2021 la 8,9 miliarde metri cubi (mc) 2022, România își va înjumătăți necesarul de import, de la 3,1 miliarde mc la 1,6 miliarde mc.
„Apreciem că în aceste condiții, în situația unor zile cu temperaturi scăzute, în cea mai rece lună a iernii 2022/2023, gazele din producția internă și depozitate ar asigura probabil, strict necesarul de gaze pentru populație și eventual al entităților de maximă importanță (spitale, azile, închisori etc.) în lipsa importurilor de gaze”, precizează AEI.
Anticipările AEI privind evoluția producției, consumului și importurilor
Creșterea prețului gazelor marfă va crea însă un efect dezastruos asupra bugetului de stat, practic crescând exponențial necesarul de finanțare al sumelor compensate din facturile de gaz și energie la consumatori. Chiar dacă sumele se plătesc cu foarte mari întârziere și companiile furnizoare au acceptat tacit, până în prezent, această situație, este puțin probabil ca pentru sumele uriașe care vor rezulta, din aceasta toamnă, din diferența între prețul de achiziție și prețul de vânzare vor mai putea sau vor mai dori să joace rolul de finanțator provizoriu al compensării facturilor.
În prezent, potrivit comparatorului de prețuri la gaze de pe site-ul ANRE, mai există 2 oferte competitive, aparținând celor doi mari furnizori de gaze din România - piața liberă de gaze a dispărut din România.
Tendința naturală de intervenționism din partea statului, atât prin preț, cât și prin preluarea unor companii sau dezvoltarea unora cu activități de furnizare, este numai aparent o alternativă la activitatea de pe piața de gaze naturale, crede AEI.
„Managementul dezastruos al statului, lipsa meritocrației, intervenționismul politic etc., din păcate va face ca dezastrul care se conturează să fie imens”, susține asociația.
