În luna iulie, prin punctul de interconectare dintre România și Ucraina de la Isaccea, au fost exportați și până la 5 milioane mc pe zi, în timp ce în august media volumelor exportate a fost de aproximativ 4,5 milioane mc/zi. Din septembrie, exporturile au dispărut în totalitate.
Însă gazul care a tranzitat Isaccea nu era din producția internă autohtonă, doar tranzita România și nu era destinat neapărat acoperirii consumului ucrainean.
Probabil că, cel puțin o parte din acesta, a fost cumpărat de Republica Moldova și înmagazinat în Ucraina în vederea acoperirii consumului de iară de peste Prut.
Evoluția tranzitului de gaze din România către Ucraina din ultimele 3 luni
Furnizorii de gaze din Republica Moldova au fost obligați de autoritățile de la Chișinău să achiziționeze și depoziteze până pe 1 noiembrie în vederea alimentării consumatorilor în viitorul sezon rece, o cantitate echivalentă cu 15% din consumul anual, reprezentând peste 1,5 TWh (sau 145 milioane mc), conform unui document analizat de Profit.ro. Cum Chișinăul nu deține facilități de depozitare, volumele de gaze vor fi înmagazinate în România și Ucraina.
Și trader-ii internaționali ar fi putut profita de prețurile mai reduse de vară și apela la depozitarea de gaze în imensele facilități de înmagazinare de care dispune Kiev-ul, însă atacurile rusești din ultimul timp i-a făcut mai reticenți..
Sistarea tranzitului către Ucraina este surprinzătoare cu atât mai mult cu cât Autoritatea de reglementare a energiei din Ucraina a aprobat un mecanism de import de gaze care să evite taxe de tranzit ridicate pentru furnizarea de gaze prin conducta Transbalcanică, din Grecia în Ucraina.
Profit.ro anunțase în exclusivitate că traderii și companiile care vor să depoziteze gaze naturale lichefiate descărcate la terminalul elen Revithousa în Ucraina ar putea beneficia de un discount de 25% al tarifelor de transport percepute de operatorii de sistem din Grecia, Bulgaria și România.
Până în prezent, potrivit Reuters, Ucraina și-a asigurat rezerve de gaze pentru a satisface 80-90% din cererea de iarnă, însă are nevoie de volume suplimentare de până la un miliard de dolari pentru a trece de al patrulea sezon rece pe care-l traversează de la invadarea țării de către Rusia.
Rusia a atacat în ultimii doi ani infrastructura energetică, reducând dramatic producția internă de gaze și generarea de energie electrică.
Ucraina are stocate aproximativ 11 miliarde de metri cubi de gaze în stoc, ceea ce reprezintă peste 80% din obiectivul guvernului de 13,2 miliarde mc, a declarat Yurii Boiko, membru al consiliului de supraveghere al operatorului de rețea electrică de stat Ukrenergo.
În eventualitatea, deloc improbabilă, a unor noi atacuri asupra facilităților de producție sau depozitare, necesarul de importuri ar putea fi însă și mai ridicat. Iarna trecută, întreruperile de curent au durat până la 18 ore pe zi în unele zone.
„Dacă infrastructura de gaze este deteriorată, va trebui să căutăm resurse costisitoare pentru a compensa deficitul”, a spus Boiko.
Ucraina a stocat 12,8 miliarde de metri cubi de gaze înainte de iarna trecută, ceea ce s-a dovedit a fi prea puțin după ce atacurile rusești au deteriorat infrastructura, a declarat Serhiy Makogon, fostul șef al operatorului de sistem ucrainean de transport al gazelor.
„Acest lucru a adus țara în pragul unei întreruperi de curent”, a spus Makogon. Acesta estimează necesarul suplimentar de import de gaze pentru această iarnă la 1-1,5 miliarde de metri cubi, care ar costa aproximativ 900 de milioane de dolari.
Atacurile rusești au redus producția de gaze a Ucrainei cu aproximativ 0,5 miliarde de metri cubi iarna trecută, a declarat Oleksandr Kharchenko, directorul Centrului de Studii Energetice cu sediul la Kiev, care crede că stocurile ar trebui majorate, la 14 miliarde de metri cubi.
Înainte de război, Ucraina producea aproximativ 55 de milioane de metri cubi (mc) de gaze pe zi, sau până la 20 de miliarde de metri cubi pe an.
Ucraina importă gaze în principal din Ungaria. În plus, spre deosebire de cele din România, livrările prin Polonia sunt în creștere. Interconectoriile existente permit Ucrainei să importe peste 60 de milioane de metri cubi pe zi - mai mult decât suficient pentru a acoperi cererea zilnică în caz de nevoie acută.
Polonia vrea să dubleze capacitatea de transport către cu Ucraina la 4 miliarde de metri cubi pe an până la începutul anului 2026.
Totodată, Ucraina intenționează, să importe gaze naturale lichefiate (GNL) din SUA prin Germania, Grecia, Lituania și Polonia. Importul de gaze devine din ce în ce mai sigur decât stocarea, având în vedere atacurile rusești asupra instalațiilor de producție și depozitare, a declarat Andriy Kobolev, fost director general al companiei de stat Naftogaz.
Ucraina are cele mai mari instalații de depozitare subterane din Europa, cu o capacitate de 30 miliarde de metri cubi. Companiile occidentale au stocat până la 3 miliarde de metri cubi de gaze în Ucraina anul trecut, dar volumele au scăzut la zero anul acesta după intensificarea atacurilor rusești.
