Guvernul ar putea fi nevoit să stabilească o strategie de eliminare a controlului prețurilor din energie, în urma scăderii prețurilor pe piața liberă sub cele reglementate fiind afectați nu numai furnizorii și consumatori finali, ci și bugetul de stat. Astfel, după prețurile spot, și cele forward, pentru gazul cu livrare în trimestrul al treilea au coborât cu aproape 9% sub cel de 150 lei/MWh la care statul obligă producătorii interni să vândă gaze furnizorilor pentru alimentarea consumatorilor casnici și PET-urile.
23 aprilie - Profit News TV - Maratonul de Educație Financiară. Parteneri: 123 Credit, ARB, BCR, BRD, CEC Bank, PAID, UNSAR, XTB
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Dacă pe 17, respectiv 25 mai, un MWh de gaze cu livrare în trimestrul al treilea se tranzacționa la un preț peste cel reglementat, la 177, respectiv 155 lei/MWh, începând cu 30 mai acesta a coborât sub 150 lei/MWh.
Astfel, pe 30, 31 mai și pe 6 iunie s-au comercializat 46 GWh la un preț mediu de 138 lei/MWh, iar pe 8 iunie, alți 29,5 GWh, la un preț mediu de 137 lei/MWh.
Furnizorii au putut achiziționa în aceste zile gaz de pe piața liberă mai ieftin cu aproape 9% față de cel alocat de către guvern la preț reglementat, iar tendința de ieftinire ar putea continua și lunile următoare, mai ales dacă depozitele vor fi umplute încă din luna septembrie, așa cum a anunțat recent ministrul energiei, Virgil Popescu.
Motivul: consumul intern este în scădere, iar pentru producători singurele debușee sunt fie exportul (unde sunt concurați de gazul rusesc, dar și de cel azer, kazah sau LNG-ul din Grecia), fie înmagazinarea pentru iarnă. Dacă depozitele europene (pline în prezent în proporție de 70%) și cele din România (pline în proporție de 60%) se vor umple, presiunea pe preț ar putea fi una descendentă, chiar dacă consumul va crește odată cu venirea toamnei.
Însă principala motivație a guvernanților pentru eliminarea prețului reglementat nu este preocuparea acestora pentru soarta furnizorilor și consumatorilor finali (care nu pot beneficia de mai multe oferte mai avantajoase decât cea plafonată de 310, respectiv 370 lei/MWh, după caz), ci problemele pe care prețul reglementat le-au creat bugetului de stat.
Statul încasează pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale un impozit de 60% la venitul suplimentar obținut din vânzarea gazelor la un preț de până la 85 lei/MWh și unul de 80% din venitul suplimentar obținut din vânzarea gazelor care depășesc 85 lei/MWh.
Paradoxal la prima vedere, încasările la buget din vânzările la prețul pieței libere, de 137-138 lei/MWh, sunt superioare celor din vânzarea la preț reglementat, chiar dacă acesta este mai mare, de 150 lei/MWh.
Motivul: Gazul alocat de autorități la preț reglementat este scutit de la supraimpozitare.
Evoluția încasărilor din impozitul pe dereglementarea prețului gazelor
Așa se face că, potrivit unor date obținute de Profit.ro, veniturile din acest impozit au scăzut în primele 4 luni ale acestui an cu 69,8% (sau 2,44 miliarde lei) față de aceeași perioadă a anului 2022, el fiind aplicat numai tranzacțiilor de pe piața liberă nu și celor efectuate la preț reglementat. În 4 luni, statul a încasat din acest impozit aproximativ un miliard de lei, sumă similară celei percepute într-o singură lună anul trecut, aprilie.
Printre principalele cauze ale acestei scăderi la care face referire Direcția Mari Contribuabili a ANAF se numără faptul că, spre deosebire de primele luni din 2022, când piața angro era complet dereglementată, în primele 4 luni din 2023, cea mai mare parte a producției interne a fost vândută pentru asigurarea consumului populației și CET-urilor, la preț reglementat de 150 lei/MWh și cu scutire de supraimpozitare.
Paradoxal, principalii nemulțumiți de o eventuală eliminare a prețului reglementat vor fi cei care au suferit cel mai mult nul trecut de pe urma introducerii sale, producătorii interni, OMV Petrom și Romgaz, dar mai ales ultima companie, deținută majoritar de stat, care vinde aproximativ 90% din producție la preț reglementat.
Dacă acesta ar fi eliminat, producătorii interni nu numai că vor încasa un preț mai mic la gazul vândut, dar ar fi nevoiți să achite și impozitul pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor, de 60, respectiv 80%, după caz.
Și asta, după ce anul trecut, prin introducerea controlului prețului, nu au putut profita de prețurile care au ajuns și la 1.200 de lei/MWh pe piața spot operată de BRM.
Potrivit avalanșei de ordonanțe de urgență adoptate, până pe 31 martie 2025, „producătorii de gaze naturale care desfășoară atât activități de extracție onshore și/sau offshore, indiferent de data începerii acestei activități, cât și activități de vânzare a gazelor naturale au obligația să vândă, cu prețul de 150 lei/MWh, cantitățile necesare de gaze naturale rezultate din activitatea de producție internă curentă către furnizorii clienților casnici, (…) către furnizorii producătorilor de energie termică sau direct către producătorii de energie termică și către operatorul de transport și sistem și distribuitori în vederea asigurării a 75% din cantitatea de gaze naturale destinată consumului tehnologic (CT)”.
Aceștia au fost obligați ca încă de pe 1 februarie să transmită ANRE cantitățile de gaze estimate a fi consumate de diferiții clienți finali, casnici, producători de energie termică, și pentru consumul tehnologic propriu ce urmau să fie achiziționate la preț reglementat, de 150 lei/MWh, pe perioada 1 aprilie 2023-31 martie 2024.
Cu alte cuvinte, deși încă din luna mai prețul pieței a scăzut sub cel reglementat, atât furnizorii, cât și PET-urile, dar și distribuitorii, vor achita timnp de 11 luni un preț de 150 de lei/MWh, neputând profita de prețurile mai mici, de pe BRM, dat fiind că au semnat deja contractele pentru cu producătorii pentru gazul aferent consumului diferitelor tipuri de clienți, potrivit legislației.
