De ce este important Chiar și în condițiile reducerii din ultima perioadă, prețul de pe piața liberă este peste cel reglementat, de 120 lei/MWh, la care producătorii sunt obligați, deocamdată până la finalul iernii următoare să livreze furnizorilor gazele necesare acoperirii consumului clienților casnici și CET-urilor. Deja, Comisia Europeană a decis să trimită un aviz motivat României pentru restricționarea libertății producătorilor de gaze de a-și stabili prețurile angro de vânzare.
Mai este interesant Situația este similară celei de pe piața de energie electrică, prețul reglementat îndepărtându-se destul de mult de cel de pe piața liberă, ceea ce face ca “reliberalizarea” pieței să fie extrem de dificilă și întâmpinată cu opoziție de opinia publică, fie de politicieni și analiști populiști, fie de cetățeanul de rând.
Prețul mediu al gazului cu furnizare în ziua de duminică a coborât la 148 lei/MWh (29,18 euro/MWh), nivel înregistrat doar o singură dată în ultimul an, pe 9 august.
Volumele tranzacționate pe piața pentru ziua următoare operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) au fost considerabile, de 52 GWh (echivalent cu o cincime din producția internă curentă, de aproximativ 250 GWh/zi), după ce în ziua precedentă acestea au atins maximul lunii, de 67,7 GWh (echivalent cu 27% din producția internă curentă.
În prezent, în depozitele autohtone sunt înmagazinați aproape 31 TWh, reprezentând 91,3% din capacitatea totală disponibilă de 33,86 TWh, potrivit datelor asociației operatorilor de depozitare din Europe (AGSI).
În ritmul actual de injectare, de 140 GWh/zi, în 20 de zile depozitele ar putea fi pline.
Evoluția prețului spot al gazelor tranzacționate pe BRM din ultima lună
Ultima dată când au fost înregistrate pe piața pentru ziua următoare prețuri inferioare celui de 150 lei/MWh a fost în urmă cu un an, în luna septembrie a anului trecut.
Începând de luni, prețurile au revenit peste 150 de lei/MWh, în prima zi a acestei săotămâni ajungând la 158 lei/MWh (31,15 euro/MWh).
Prețurile din România sunt în continuare sub cele de pe cea mai importantă piață regională, cea austriacă CEGH, unde un MWh se tranzacționează la peste 34,5 euro/MWh.
Evoluția volumelor de gaze tranzacționate pe BRM din ultima lună
Marele pierzător al decalajului dintre prețul pieței și cel reglementat este compania controlată de statul român, Romgaz, care este obligată să vândă în 2025 la preț reglementat 41,1 TWh, reprezentând 83% din producție, după ce în primul trimestru acest procent s-a ridicat la doar 69%.
Cu toate acestea, situația este mai bună ca cea din primul trimestru al anului trecut, în care 94% din producția Romgaz a fost vândută la preț reglementat.
Profit.ro a anunțat că cele 2 principale companii autohtone producătoare de gaze, Romgaz și OMV Petrom, vor fi obligate să vândă la preț reglementat de 120 lei/MWh, în legătură cu care Comisia Europeană a declanșat deja o procedură de infringement, peste 50 TWh de gaze, în cazul Romgaz, ponderea gazelor vândute la acest preț în total producție ridicându-se la 85%. Volumul reprezintă peste 50% din producția totală a României.
Procedura de infringement presupune atenționarea unui stat membru UE de către Comisia Europeană pentru încălcarea unei obligații și, ulterior, dacă părțile nu se înțeleg, acționarea statului respectiv în judecată la Curtea Europeană de Justiție, care poate decide amendarea țării în cauză, de obicei cu sume substanțiale.
Aplicabilitatea legislației prin care producătorii sunt obligați să vândă gaze furnizorilor la preț reglementat pentru acoperirea consumului clienților casnici și producătorilor de energie termică a fost prelungită recent până la finalul primului trimestru al anului viitor.
În octombrie 2024, Comisia a trimis României o scrisoare de punere în întârziere.
″Comisia consideră că măsura legată de prețul gazelor restricționează principiile fundamentale ale formării libere a prețurilor pe piața angro a gazelor, în detrimentul pieței interne și al consumatorilor.
În consecință, Comisia a decis să emită un aviz motivat adresat României, care din acest moment are la dispoziție două luni pentru a răspunde și a lua măsurile necesare.
În caz contrar, Comisia poate decide să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la acest caz.
