Vremea caldă și nivelul ridicat al înmagazinărilor din Europa au făcut ca România să nu mai exporte gaze către Ungaria, ci chiar să importe, pentru prima dată în ultimele 4 luni, timp de 2 zile, gaze din țara vecină. Cum prețul de pe cea mai importantă piață regională, cea austriacă CEGH, se situa cu peste 17 euro/MWh sub cel de pe BRM, weekend-ul trecut fluxul s-a inversat, traderii preferând să intermedieze tranzitul de gaze din Austria, via Ungaria, către România, relevă date analizate de Profit.ro. Ungaria a anunțat recent că va refuza să adere la mecanismul obligatoriu de întrajutorare solidară cu gaze naturale între statele membre UE.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Duminica trecută, prețul spot al gazului pe bursa austriacă CEGH s-a situat la 51 euro/MWh, în timp ce cel din Ungaria era de 76 euro/MWh, iar cel din România, de 78,5 euro/MWh.
Diferența considerabilă de preț, care acoperea tarifele de transport, i-a determinat probabil pe trader-i să cumpere gaz din Austria pentru a-l revinde pe piețele maghiară și română.
În ultima săptămână, prețul spot ale gazelor s-a prăbușit pe piețele europene, marți pe bursa austriacă coborând la un minim de 37 euro/MWh.
România a importat gaze din Ungaria pentru prima dată în ultimele 4 luni (Sursa: ENTSOG)
Pe piața pentru ziua următoare din Ungaria, operată de CEEGEX, și pe cea din România, operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM), minimele săptămânale, atinse tot marți, au fost considerabil mai ridicate, de 48 euro/MWh, respectiv 51,1 euro/MWh.
De altfel, începând cu data de 10 octombrie, raportul dintre prețul gazului pentru ziua următoare pe BRM și cel pe CEEGEX s-a inversat, gazul comercializat pe piața autohtonă devenind mai scump decât cel de pe piața maghiară.
Începând cu 10 octombrie, gazele de pe BRM au devenit mai scumpe decât cele de pe bursa maghiară (calcule Profit.ro)
Diferența infimă, care nu acoperă tarifele de transport, a făcut ca fluxurile fizice să dispară, cu excepția a două zile, 19 și 21 octombrie, când România a importat 2,8 GWh, respectiv 3,5 GWh din Ungaria. Restul tranzacțiilor au fost swap-uri virtuale.
Interesant este că joi, 27 octombrie, deși prețul pe BRM (70,85 euro/MWH) era superior celui de pe CEEGEX (68,45 euro/MWh), fluxul dintre România și Ungaria s-a inversat, din nou, companiile maghiare reîncepând importul prin România.
De altfel, în dimineața zilei de joi, Ungaria folosea toate punctele de interconectare pe care deține, cu excepția celui cu Ucraina, pentru a importa gaze. Companiile maghiare importau gaze din România, Serbia, Croația, Austria și Slovacia.
Ungaria importa joi gaze din România, Serbia, Croația, Austria și Slovacia (sursa: FGSZ)
Recent, ministrul Afacerilor Externe și Comerțului de la Budapesta, Péter Szijjártó, a anunțat că Ungaria va refuza să adere la mecanismul obligatoriu de întrajutorare solidară cu gaze naturale între statele membre UE în caz de criză negociat la nivelul instituțiilor comunitare.
″Mecanismul de solidaritate al Bruxelles-ului = în caz de urgență, dăm altora gaz natural cumpărat de Ungaria cu banii contribuabililor unguri, înmagazinat în depozitele ungurești și păstrat în rezervă pentru a fi consumat de către poporul maghiar. Deci, în timp ce birocrații de la Bruxelles și câteva state membre fac constant demersuri pentru a elimina gazul rusesc de pe piața europeană, se pare că același gaz natural este acceptabil atunci când este luat din depozitele Ungariei. Să fie limpede: pentru noi, acest lucru e inimaginabil″, a spus Szijjártó.
