Interconectorul Grecia-Bulgaria. Deși companiile din România nu pot achiziționa direct gaz azer, lichiditatea sporită a coborât prețurile pe BRM la minimele ultimelor 100 de zile

Interconectorul Grecia-Bulgaria. Deși companiile din România nu pot achiziționa direct gaz azer, lichiditatea sporită a coborât prețurile pe BRM la minimele ultimelor 100 de zile
scris 4 oct 2022

Gazele azere din TANAP/TAP care curg prin interconectorul dintre Grecia și Bulgaria nu vor putea fi contractate direct de companii din România, capacitatea de transport a acestuia fiind deocamdată de un miliard de metri cubi pe an, exact cantitatea prevăzută în contractul semnat în 2015 de Bulgaria cu Consorțiul care exploatează zăcământul Sah Deniz II. Acest lucru nu înseamnă însă că piața autohtonă nu va beneficia de funcționarea interconectorului, lichiditatea sporită din regiune, accentuată și de o scădere a cererii europene, în special din partea Serbiei și Ungariei, conducând deja la o reducere a prețurilor pe Bursa Română de Mărfuri (BRM) și la volume record pe piața intraday.

Motivul: Interconectorul, rezultat al unei investiții de 220 milioane de euro, va ajunge la o capacitatea proiectată de 3,1 miliarde mc pe an cel mai devreme în 2024, fiind necesară construirea unei noi stații de comprimare la Komotini.

Cu toate acestea, cantitatea suplimentară de aproximativ 30 GWh/zi intrată în Bulgaria prin noul punct de interconectare de la Komotini, care probabil a fost achiziționată (și revândută) și la un preț avantajos, a avut efecte și pe piața autohtonă, deși pare redusă. Prețul mediu pe piața pentru ziua următoare a coborât marți sub 600 de lei/MWh, la 596 lei/MWh (120,5 euro/MWh). Prețul pe cealaltă piață spot, cea intraday, a coborât la fel de abrupt, tot până la 596 lei/MWh. Ultima dată când prețurile spot s-au situat sub acest nivel a fost pe 21 iunie.

De ce este important: Companiile din România vor putea importa gaz azer, însă nu prin semnarea unor contracte direct cu Consorțiul care exploatează zăcământul Sah Deniz II, ci cu compania de stat bulgară Bulgargaz, semnatara din partea Bulgariei a contactului cu acționarii consorțiului.

Președintele Serbiei - Reacție în scandalul în care este implicată compania sârbă NIS în România CITEȘTE ȘI Președintele Serbiei - Reacție în scandalul în care este implicată compania sârbă NIS în România

De altfel, ministrul bulgar al Energiei, Rosen Hristov, a anunțat că Bulgaria intenționează să exporte gazul excedentar pe care l-ar putea deține în viitor. Oficialul bulgar a declarat recent că „nu putem fi inundați de gaze și să ne întrebăm ce să facem cu el”. Și asta pentru că, pe lângă gazele azere, Bulgaria ar putea relua aprovizionarea cu gaze rusești.

Scăderi considerabile ale prețurilor spot au fost înregistrate pe toatre piețele europene. Pe cea mai importantă piață regională, cea austriacă CEGH, prețul gazului pentru ziua următoare a ajuns la 112,5 euro/MWh, acesta fiind cu 8 euro/MWh mai ieftin decât cel din România. În prezent, prețul spot este mai ridicat decât cel la termen pe piețele europene, ceea ce arată un dezechilibru între cerere și ofertă pe termen scurt. Dacă în ultimele 5 zile, prețul spot de pe CEGH aproape s-a înjumătățit, coborând de la 201 euro/MWh pe 28 septembrie la 112 euro/MWh pe 4 octombrie, cel al gazului cu furnizare în primul trimestru al anului viitor s-a redus doar cu 25 de euro/MWh, de la 206 euro/MWh la 181 euro/MWh.

O posibilă explicație este că de la 1 octombrie a avut loc o resetare a prețurilor, cu această dată începând un nou an gazier în întreaga Europă. În plus, în urma presiunii opiniei publice, dar și guvernelor naționale și Bruxelles-ului, furnizorii și traderii europeni au achiziționat gaz în exces în ultimele luni, atât pentru depozitare, cât și în avans pentru consumul curent din lunile de iarnă. Cum însă începutul lunii octombrie se arată mai prietenos din punct de vedere al vremii decât anticipaseră furnizorii și traderii europeni, unii dintre aceștia au rămas cu cantități de gaz excedentare pe care sunt nevoiți să-l scoată la vânzare pe piețele spot. Așa se explică reducerea fluxurilor fizice inclusiv pe singurul gazoduct rusesc care mai funcționează normal, Turk Stream.

De altfel, de la 1 octombrie, de când interconectorul Grecia-Bulgaria a devenit funcțional, România pare a fi principalul beneficiar, cel puțin pentru moment. Dacă exporturile de gaze din Bulgaria către Serbia și, implicit, Ungaria (state care au contracte semnate cu Gazprom și se alimentează din Turk Stream via Bulgaria) s-au redus în primele 3 zile ale lunii octombrie cu aproximativ 30 GWh/zi, cele către România s-au majorat cu 50 GWh/zi, la peste 80 GWh/zi (din care aproximativ 30 GWh/zi reexportați către Ungaria, care folosește nu numai Bulgaria și Serbia, ci și România, ca țară de tranzit).

Duminică, de exemplu, pe piața intraday operată de BRM, pe care se efectuează de obicei tranzacții de 3-4 GWh/zi, s-a înregistrat un volum record de 23,7 GWh.

FOTO Mesaje false trimise în numele E.ON România CITEȘTE ȘI FOTO Mesaje false trimise în numele E.ON România

Explicația: scăderea cererii din partea sârbă și maghiară, dar și prețul mai atractiv de pe BRM, a deturnat probabil și o parte din gazul rusesc către România.

Creșterea importurilor prin Negru Vodă ar putea avea și o altă explicație, mai ales că, excepție făcând ziua de duminică, volumul acestora nu se reflectă nici în cel de pe BRM, nici în cel al exporturilor către Ungaria.

Este posibil ca Bulgargaz sau traderi activi și în Bulgaria și în România, care au achiziționat gaz de la Bulgargaz sau Gazprom, să opteze pentru înmagazinarea gazului excedentar în depozitele din România, dat fiind faptul că Bulgaria are o capacitate de depozitare de doar 5,8 TWh și una de injectare de 28 GWh/zi, de aproximativ 6 ori mai reduse decât cele autohtone, de 32,7 TWh, respectiv 264,7 GWh/zi.

Premierul Ciucă, la lansarea interconectorului Grecia-Bulgaria: Trebuie accelerată diversificarea surselor de import de gaze, pentru a scăpa de dependența de Rusia CITEȘTE ȘI Premierul Ciucă, la lansarea interconectorului Grecia-Bulgaria: Trebuie accelerată diversificarea surselor de import de gaze, pentru a scăpa de dependența de Rusia

Însă lichiditatea ar putea spori în continuare în regiune, în absența unor cazuri de forță majoră, precum avariile de la conductele Nord Stream sau o decizie radicală a Kremlinului. Și asta pentru că, în urmă cu aproximativ o lună, ministrul bulgar al Economiei a anunțat că este inevitabil ca Bulgaria să reia negocierile cu Gazprom pentru aprovizionarea cu gaze naturale.

“Nu avem încă un răspuns de la Gazprom Export la întrebarea noastră despre reluarea livrărilor. Inițial, ne-au rugat să așteptăm să se gândească la asta, iar de atunci nu s-a schimbat nimic. Prin urmare, purtăm și alte negocieri pentru a asigura cantitățile necesare. Tot mai cred că nu ar trebui să respingem un potențial furnizor, oricât de dificile ar fi negocierile cu el”, a spus Rosen Hristov.

VIDEO Prima TV: Regularizările umflă facturile CITEȘTE ȘI VIDEO Prima TV: Regularizările umflă facturile

El a adăugat că Bulgaria continuă să trimită zilnic cereri către Gazprom pentru furnizarea de gaze naturale, pentru a fi un partener de bună credință conform termenilor contractului încheiat. Ministrul bulgar a precizat însă că nici guvernul interimar de la Sofia, nici vreun alt guvern nu ar dori să se ajungă la un arbitraj, așa cum a amenințat Gazprom, care solicită părții bulgare să-i achite contravaloarea gazului (contractat, dar nelivrat) în ruble, ca urmare a faptului că tipul contractului este “Take or Pay”, demers refuzat de Sofia.

viewscnt
Afla mai multe despre
tap
tanap
gaz
import
azerbaidjan
bulgaria
grecia
serbia
ungaria