Seria istorică pare să poată fi împărțită în două epoci distincte: perioada stabilă de dinaintea anului 1973 și perioada volatilă care începe după primul șoc petrolier.
În anii de după Al Doilea Război Mondial și până la începutul anilor ’70, prețul petrolului a rămas relativ stabil. Ajustat la inflație, acesta s-a situat în general între 20 și 30 de dolari pe baril.
Piața era dominată de marile companii petroliere occidentale, așa-numitele „Seven Sisters” („Cele Șapte Surori”). Era un cartel dominant format din șapte companii petroliere multinaționale — Anglo-Persian (BP), Gulf Oil, Shell, Standard Oil of California (Chevron), Standard Oil of New Jersey (Exxon), Standard Oil of New York (Mobil) și Texaco — care au controlat aproximativ 85% din rezervele globale de petrol de la mijlocul anilor 1940 până la mijlocul anilor 1970.
Producția din Orientul Mijlociu era abundentă și relativ ieftină. În acea perioadă, petrolul era perceput ca o resursă nelimitată, iar prețul său nu era un factor important de instabilitate.

Grafic: https://www.macrotrends.net/
1973 - primul război care a afectat petrolul. Raționalizarea consumului
Totul s-a schimbat brusc în 1973, odată cu primul șoc petrolier. După războiul de Yom Kippur, statele arabe membre ale OPEC au impus un embargo asupra exporturilor către SUA și aliați. Oferta globală s-a redus rapid, iar prețul petrolului aproape s-a triplat în timp scurt. Aici e momentul în care petrolul a devenit un instrument geopolitic major și a inaugurat o nouă eră de volatilitate.
Președintele de atunci al SUA, Richard Nixon, a ieșit într-o cuvântare publică în care a făcut apel la „cooperarea deplină a tuturor americanilor pentru a face mici sacrificii, astfel încât nimeni să nu fie nevoit să suporte greutăți reale”. Era vorba de raționalizarea carburanților.
Potrivit biografului său, Stephen Ambrose, Nixon a încercat „să mobilizeze populația, dar fără să o alarmeze”. Deși țara se confrunta cu un deficit de aproximativ 17% între cerere și ofertă, Ambrose remarca faptul că „America era totuși într-o situație mult mai bună decât Europa, unde fusese introdusă săptămâna de lucru de trei zile, iar șapte state interziseseră circulația mașinilor duminica”.
Al doilea șoc a urmat repede, între 1979 și 1981, în urma revoluției islamice iraniene și a războiului dintre Iran și Irak. Iranul era unul dintre cei mai mari exportatori de petrol din lume în acei ani, iar prețul petrolului ajustat la inflație a depășit pentru prima dată pragul de 100 de dolari pe baril, rămânând unul dintre cele mai ridicate niveluri din istorie.
1986, intră Alaska și Arabia Saudită
După acest vârf, piața a intrat într-o perioadă de corecție pronunțată. În a doua jumătate a anilor ’80, creșterea producției din Marea Nordului și Alaska, combinată cu decizia Arabiei Saudite de a majora oferta, a generat un excedent global.
În 1986, prețul petrolului s-a prăbușit până în jurul valorii de 30 de dolari pe baril.
1990, războiul din Golf
Un nou episod de volatilitate a avut loc în 1990, când invazia Kuweitului de către Irak a generat temeri privind blocarea exporturilor din Golful Persic.
Prețul petrolului a crescut rapid, însă scumpirea a fost temporară, iar piața s-a stabilizat după intervenția militară internațională.
1998, minime după criza asitatică
La sfârșitul anilor ’90, petrolul a atins unul dintre cele mai scăzute niveluri reale din ultimele decenii.
Criza financiară asiatică din 1997–1998 a redus cererea globală, iar supraproducția a dus prețul în zona de aproximativ 20 de dolari pe baril, într-un scenariu care avea să se repete și mai tarziu în timp.
2000, intră planul Chinei
O nouă fază de creștere a început la începutul anilor 2000, odată cu programarea industrializării Chinei în ideea să ajungă putere economică globală. Cererea pentru energie a crescut rapid, iar petrolul a intrat într-un super-ciclu al materiilor prime.
În 2008, înainte de izbucnirea crizei financiare globale, prețul a urcat spre aproximativ 120 de dolari pe baril în termeni reali.
Criza financiară a provocat însă o prăbușire abruptă a cererii globale, iar prețul petrolului a scăzut rapid, până în jurul valorii de 40 de dolari. După această corecție, piața s-a stabilizat pentru câțiva ani în jurul pragului de 100 de dolari, între 2011 și 2014, într-un context marcat de tensiuni geopolitice în Orientul Mijlociu și de o cerere globală încă ridicată.
Un nou șoc a apărut după 2014, când revoluția petrolului de șist din Statele Unite a crescut puternic oferta globală. Supraproducția a dus la o scădere accentuată a prețurilor, care au coborât din nou spre 40–50 de dolari pe baril.
2020 - pandemia și prețul negativ al petrolului
Unul dintre cele mai neobișnuite episoade din istoria pieței petroliere s-a produs în 2020, în timpul pandemiei. Restricțiile globale de mobilitate au redus drastic consumul de combustibili, iar depozitele de petrol s-au umplut rapid. În acel context, prețurile au coborât temporar spre niveluri extrem de scăzute.
Prețurile petrolului au înregistrat o volatilitate istorică în timpul pandemiei de COVID-19, prăbușindu-se la niveluri fără precedent în 2020, înainte de a începe o revenire. Cel mai semnificativ episod a avut loc în aprilie 2020, când prețul petrolului West Texas Intermediate (WTI) a scăzut sub zero, până la -37 de dolari pe baril, pe fondul prăbușirii cererii și al unei creșteri puternice a ofertei.
Ultimul vârf important a fost înregistrat în 2022, după invazia Rusiei în Ucraina. Sancțiunile asupra exporturilor rusești și incertitudinea privind oferta globală au împins din nou prețul petrolului peste pragul de 100 de dolari pe baril.
2026 - o perturbare istorică a producției
Tarifele impuse de lume petrolului rusesc și izbucnirea conflictului dintre SUA și Iran, zilele trecute, au făcut ca, ieri, prețul petrolului să depășească 100 de dolari pe baril, pentru prima dată din 2022.
Altădată un preț de echilibru, este considerat azi unul de criză. CNN titrează că este o perturbare istorică a producției mondiale de petrol. Și că în absența unor perspective de încheiere a războiului cu Iranul, contractele futures pe petrol ar putea avea spațiu considerabil pentru noi creșteri.

















