Italia a colectat aproximativ 2,8 miliarde de euro din taxa excepțională de anul acesta impusă companiilor energetice, au declarat luni, pentru Reuters, persoane cu informații despre acest subiect.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Aceste încasări sunt puțin peste așteptările guvernamentale. Trezoreria a estimat în decembrie că taxa va genera aproximativ 2,6 miliarde de euro, scrie News.ro.
Un purtător de cuvânt al Trezoreriei a declarat că nu poate confirma cifrele, deoarece acestea nu sunt încă definitive.
Taxa are o rată egală cu 50% din partea din venitul corporativ din 2022 care este cu cel puțin 10% mai mare decât venitul mediu raportat între 2018 și 2021.
În condițiile stabilite în bugetul pentru 2023, aproximativ 7.000 de producători și vânzători de energie electrică, gaze și produse petroliere au fost obligați să plătească taxa.
Termenul general de plată era sfârșitul lunii iunie, deși unele firme au permisiunea să o facă până în iulie. Taxa excepțională din acest an a înlocuit o taxă din 2022 care a strâns o sumă similară de bani, dar a declanșat critici și refuzuri de a plăti din partea mai multor firme.
Ministrul Energiei, Gilberto Pichetto Fratin, a declarat săptămâna trecută că este încrezător că guvernul va putea evita repetarea unor astfel de taxe în viitor, deoarece creșterea prețurilor energiei se inversează progresiv.
Contractul pe termen de o lună din Olanda, un etalon pentru piața europeană de gaze, a oscilat luni în jurul valorii de 32 de euro pe megawat oră (MWh), în scădere bruscă de la 70 de euro la începutul lui 2023 și un vârf de aproximativ 340 de euro/MWh în august 2022, când livrările de gaze rusești s-au diminuat în urma invadării Ucrainei de către Moscova.
Italia a promis că va elimina treptat politica fiscală expansionistă adoptată începând cu 2020, ca urmare a pandemiei de Covid-19 și a crizei energetice.
Guvernul premierului Giorgia Meloni vizează un deficit în 2023 de 4,5% din produsul intern brut (PIB), aproape jumătate din deficitul de 8,0% consemnat în 2022, dar finanțele publice au început prost anul acesta.
