Grupul austriac OMV, principalul acționar al celei mai importante companii de petrol și gaze din România, OMV Petrom, a rezervat capacități internaționale de transport de 40 TWh/an (două treimi din consumul intern) până în septembrie 2026 și de 20 TWh/an în perioada octombrie 2026-septembrie 2028. Rezervările au fost făcute prin punctele de interconectare cu Germania (Oberkappel) și Italia (Arnoldstein) și nu prin cel cu Ungaria, pe unde ar fi putut ajunge gazul românesc în Austria.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
23 mai - Maratonul Fondurilor Europene
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Înainte de a fi prezentată aici, informația a fost anunțată cu mult înainte pe Profit Insider
De ce este important În spațiul public din România este predominantă opinia potrivit căreia guvernul austriac, în calitate de acționar OMV, importă gaz din România, de la OMV Petrom, pentru a-și asigura consumul. Chiar dacă în prezent România este exportator net, acest lucru se datorează faptului că nivelul consumului intern este net inferior (de 2,5 ori mai mic) decât cel al producției interne, iar capacitatea de injectare în depozite este limitată. Rezervările efectuate de OMV arată însă că grupul austriac intenționează să-și asigure gaze din Germania și Italia (gaz natural lichefiat - LNG, probabil), și nu din România.
Mai este interesant Rezervările efectuate începând cu octombrie 2026 prin cele 2 puncte de interconectare cu Germania și Italia scad la jumătate (la 20 TWh/an), ceea ce poate sugera fie o anticipare a scăderii cererii, fie o modificare a surselor de alimentare. Cum începând cu 2027 va începe producția în Neptun Deep, zăcământ al cărui concesionar este, în egală măsură cu Romgaz, OMV Petrom, este de așteptat ca măcar o parte din surplusul de producție internă să ajungă în Austria.
Într-un document publicat joi, însă, OMV susține că “noile gaze din Neptun Deep vor menține volumele ridicate în sud-estul Europei”, ceea ce sugerează că grupul austriac preferă această regiune ca piață de desfacere.
Potrivit companiei de consultanță Ryastad, după declnșarea producției offshore în Neptun Deep, de la o producție de 8,7 miliarde metri cubi în 2020 România va ajunge la un nivel de 14-15 miliarde metri cubi pe an în perioada 2027-2029. În cazul în care consumul intern se va păstra în intervalul de 10-12 miliarde metri cubi pe an, România nu numai că ar deveni independentă de gazul rusesc, ci chiar va fi nevoită să și exporte o pătrime din producția internă.
În cadrul licitației anuale de rezervare capacități de transport, OMV a obținut capacități de aproximativ 40 TWh/an pentru perioada cuprinsă între octombrie 2023 și septembrie 2026 și aproximativ 20 TWh/an pentru perioada cuprinsă între octombrie 2026 și septembrie 2028 prin punctele de interconectare Oberkappel (cu Germania) și Arnoldstein(cu Italia).
Aceste capacități, în combinație cu surse alternative de gaze non-rusești ale OMV, asigură obligațiile de furnizare către clienții OMV pe termen mediu, susține grupul austriac.
„OMV promovează în mod activ diversificarea surselor sale de aprovizionare cu gaze, care include gaz din propria producție și surse externe din Norvegia, precum și volume suplimentare de LNG. Cu această dezvoltare, continuăm să aducem o contribuție semnificativă la furnizarea de gaze în Austria." a comentat Alfred Stern, CEO și Președinte al Directoratului OMV.
„Strategia noastră de diversificare acoperă atât sursele de aprovizionare cu gaze, cât și rutele de aprovizionare. Ultimele licitații au arătat că provocarea este una de infrastructură, care, din motive istorice, se concentrează în primul rând pe aprovizionarea pe traseul dinspre est prin hubul Baumgarten”, a adăugat Stern.
În prezent, depozitele operate de OMV sunt deja umplute la o capacitate de aproximativ 85%.
Austria a avut în 2022 un consum de gaze de aproximativ 61,5 TWh, ceea ce sugerează că peste două treimi din consumul din perioada 2023-2026 va fi asigurat prin importuri din Germania și Italia.
Opinia publică autohtonă este convinsă, la sugestia politicienilor și unor analiști, că statul austriac, ca “principal acționar” al OMV Petrom, este marele beneficiar al proiectului Neptun Deep.
În realitate, statul austriac deține 31.5% din grupul OMV, care, la rândul său, are o participație de 51,5% din OMV Petrom. Cu alte cuvinte, indirect, statul austriac “deține” doar 16,2% din compania românească. Cum aceasta are o participație de de 50% în Neptun Deep, rezultă că statul austriac este “beneficiar” al 8,1% din proiect.
Statul român deține în schimb o participație majoritară, de 70%, în Romgaz și una minoritară, de 20,7%, în OMV Petrom. De unde rezultă că el este principalul “beneficiar”, într-un procent mai mare de 45% din proiect.
