Situația geopolitică, dar și contribuția de solidaritate impusă de UE, inclusiv România, determină companiile americane să se retragă sau cel puțin să-și restrângă activitățile din Europa și din restul lumii. Deja giganții americani ExxonMobil și Chevron și-au alocat 70% din cheltuielile de capital către proiectele de pe continentul american, retrăgându-se din celelalte zone ale lumii.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
De ce este important: În contextul embargourilor energetice impuse de UE Rusiei, dar și al politicii acesteia de a reduce livrările către statele europene, SUA este privită că principala sursă alternativă la importul de gaze, țiței și produse petroliere rusești.
Mai este important: După retragerile Chevron și Exxon din România, Black Sea Oil&Gas (BSOG), controlată de fondul de investiții Carlyle, a rămas ultima companie americană activă în sectorul energetic din România. Însă nu pentru mult se pare. Profit.ro a anunțat că acționarii BSOG, Carlyle și BERD, au solicitat instituțiilor abilitate din România crearea unei camere de date a proiectului de Dezvoltare Gaze Naturale Midia (MGD), singura exploatare offshore de gaze nouă din Marea Neagră. Potrivit unor surse din piață, OMV Petrom este interesată să acceseze camera de date a proiectului.
Retragerea companiilor americane de pe piețele internaționale pare a fi o mișcare mai amplă. Astfel, potrivit WSJ, ExxonMobil și Chevron se vor retrage din marile proiecte petroliere internaționale și se vor concentra pe câteva active din SUA.
Cei doi giganți plănuiesc să-și cheltuiască majoritatea bugetelor anuale în cele 2 Americi în acest an.
Chevron susține că 70% din capital va fi alocat producției în zăcămintele din SUA, Argentina și Canada, în timp ce Exxon a anunțat că va investi o parte similară a bugetului său în zăcământul gigant Permian din SUA, și în alte câteva proiecte, din Guyana și Brazilia.
Potrivit presei economice americane, mișcarea ar putea fi rezultatul introducerii de către UE a controversatei contribuții de solidaritate.
De altfel, ExxonMobil, până în vară concesionar și operator al celui mare mare perimetru offshore de gaze naturale din Marea Neagră românească, calitate pe care a transferat-o în august companiei de stat Romgaz contra a peste 1 miliard de dolari, a fost prima companie care a dat în judecată Consiliul Uniunii Europene la Curtea Generală a UE din Luxemburg contestând adoptarea de către acesta, în octombrie, a Regulamentului european ce obligă statelor membre să le impună producătorilor de țiței, gaze și cărbune, precum și rafinăriilor de petrol și cocs, plata unei contribuții de solidaritate de minimum 33% pe profiturile impozabile care depășesc cu mai mult de 20% media celor înregistrate în perioada 2018-2021, supraimpozitare proaspăt adoptată și de România.
″ExxonMobil recunoaște că prețurile mari la energie apăsă greu asupra familiilor și firmelor, însă supraimpozitarea este contraproductivă și va submina încrederea investitorilor, va descuraja investițiile și va majora dependența de importuri. ExxonMobil a investit 3 miliarde de dolari în proiecte de rafinare europene în ultimii 10 ani, majorând producția într-un moment în care Europa se străduiește să își reducă importurile energetice din Rusia. Analizăm acum viitorul unor investiții de multe miliarde de euro pe continent. Decizia depinde în primul rând de atractivitatea și competitivitatea globală a Europei″, a declarat Casey Norton, un purtător de cuvânt al ExxonMobil, pentru Financial Times.
