„Produceți, băieți (deștepți, eventual), numai produceți ceva!”, este motto-ul politicilor energetice ale guvernelor din ultimii ani, mai toți miniștrii și strategii energeticieni parafrazându-l, inconștient probabil, pe Ion Heliade Rădulescu.
Recent, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat că anul trecut a fost înregistrat un avans important atât la exportul, cât și la importul de energie electrică în comparație cu 2024. Exportul a crescut cu 33,8%, ajungând la 14,513 miliarde kWh, iar importul cu 32,3%, până la 18,256 miliarde kWh, ceea ce reprezintă o creștere de 1% a importurilor nete, care reprezintă doar 7% din total consum.
Potrivit unui studiu al Asociației Energia Inteligentă (AEI), deși importurile nete au crescut cu doar 1% față de anul 2024, plățile pe importurile de energie electrică au crescut cu 80% față de încasările din exporturile de energie electrică în 2025.
„Nu avem suficientă capacitate de stocare pentru a păstra energia ieftină de la prânz și să o folosim seara. Nu avem nici un mecanism care să mute consumul în afara vârfului. Nu avem flexibilitate suficientă în producție”, susține AEI.
Așa se face că România vinde ieftin (ziua la prânz și noaptea) și cumpără scump (dimineața și seara, la ore cu consum de vârf).
România produce mult la prânz, în special ca urmare a producției de energie regenerabile (soarele este sus, panourile livrează, vântul mai suflă, hidro ajută). Între orele 10:00 și 16:00 apare surplus de energie electrică în România, surplus exportat la prețuri reduse în Bulgaria, Ungaria, Serbia sau Moldova.
Noaptea, când bate vântul și consumul intern scade exportăm energia, tot la prețuri mici.
Dimineața și seara industria funcționează, iar gospodăriile intră în vârf de consum. Soarele dispare. Producția internă nu mai acoperă consumul, România fiind nevoită să importe, la prețuri ridicate, exact în intervalul în care energia este cea mai scumpă pe piețele europoene.
Datele agregate pe 2025 arată clar: 26% din importurile anuale se concentrează în intervalul 18–21, adică exact în vârful de preț. În schimb, exporturile sunt concentrate în intervalele cu cererea mai mică și prețuri mai reduse, în special 12–15 și în timpul nopții.
„Imaginea de ansamblu este aproape ironică. Avem energie (am importat doar 7% energie netă în anul 2025). Avem oferte mai ieftine. Avem interconectări regionale. Și totuși plătim mai mult decât ar fi necesar. Poate că cea mai radicală măsură de relansare economică nu este o nouă strategie națională, nici o nouă taxă, nici o nouă schemă de ajutor.
Poate că începutul ar fi mult mai simplu: educație economică, mobilitate pentru concurență în piață, investiție inteligente în stocare, reducerea fiscalității și stabilitate fiscală (înghețarea pentru 5 ani a regulilor)”, susține președintele AEI Dumitru Chisăliță.
