GRAFICE Costurile de finanțare ale României au atins un nou maxim al ultimului an înaintea deciziei S&P. Erste vede riscuri semnificative de retrogradare, dar scenariul de bază este menținerea ratingului

Randamentul mediu la obligațiunile scadente în 10 ani a urcat luni la 7,56% pe an, cu 13 puncte de bază peste fixingul de vineri, stabilind astfel un nou nivel maxim al ultimului an.

Randamentele au urcat cu peste 40 de puncte de bază în ultima săptămână, relevă datele analizate de Profit.ro.

Tendința de creștere a costurilor de finanțare a fost una regională, dar România s-a remarcat printr-o creștere mai abruptă, evoluție pe care analiștii Erste o pun pe seama incertitudinilor din jurul evaluării agenției Standard & Poor's de la finele acestei săptămâni și a îngrijorărilor privind perspectivele fiscale.

CITEȘTE ȘI Sute de păgubiți Nordis, chemați să decidă cu privire la continuarea lucrărilor la unul dintre blocuri. DIICOT este de acord cu reluarea construcțiilor

„Scenariul nostru de bază este ca ratingul să rămână neschimbat, însă riscul unei retrogradări este semnificativ. Considerăm că S&P va prefera probabil să aștepte și să vadă cum arată proiectul de buget pentru 2027 și cum evoluează situația politică înainte de a lua o decizie. O evaluare neprogramată, în cazul în care lucrurile se înrăutățesc, rămâne oricând posibilă”, arată Katarzyna Rzentarzewska și Juraj Kotian, analiști la Erste.

Economiștii grupului austriac își mențin astfel opinia recentă că România nu va fi trecută la junk de agenția americană de rating, dar accentuează îngrijorările privind o posibilă retrogradare.

Formarea unui nou guvern va mai dura, în condițiile în care Erste se așteaptă ca guvernul propus în jurul premierului desemnat Siegfried Mureșan să nu obțină voturile necesare pentru învestire în ședința programată pentru 29 septembrie.

„Scenariul de bază rămâne acela că acesta nu va obține suficiente voturi. PSD a transmis clar că nu susține această nominalizare. Președintele Nicușor Dan repetă că alegerile anticipate sunt un scenariu pe care ar prefera să îl evite”, mai notează analiștii.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ România ajunge la cele mai mari costuri de finanțare din ultimul an. Cea mai mare creștere a randamentelor din regiune GRAFICE

Nu doar factorii interni joacă un rol în creșterea costurilor de finanțare. Toată regiunea Europei Centrale și de Est s-a confruntat cu o creștere a randamentelor, pe fondul așteptărilor investitorilor că marile bănci centrale (Fed și BCE) vor crește dobânzile de politică monetară în mai multe rânduri în perioada următoare, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, arată Erste.

Randamentele obligațiunilor americane pe 10 ani au urcat spre 5,1%, în timp ce randamentele titlurilor germane au atins 3,6%, în creștere cu 15 puncte de bază în ultima săptămână.

Randamentele titlurilor Cehiei la 10 ani au urcat cu 6 puncte de bază, la 5,37% pe an, cele ale Ungariei cu 5 puncte de bază, la 5,8% și cele ale Poloniei cu 9 puncte de bază, la 6,36% pe an.

Finanțele au împrumutat luni 355 de milioane de lei din piață printr-o emisiune de obligațiuni scadente în iulie 2040, la un randament mediu de 7,49% pe an, comparativ cu 7,03% la licitația pe aceeași serie de titluri ținută luna trecută. Prospectul a fost de 500 de milioane de lei și subscrierile de 642 de milioane de lei.

CITEȘTE ȘI În fața pericolului junk. Fotografia finanțelor României la venirea S&P. Consolidare generată de mărirea TVA. Dobânzile au ajuns să consume aproape 9 din fiecare 100 de lei cheltuiți de stat

„Decizia S&P care urmează va fi un factor important pentru evoluția ulterioară a pieței obligațiunilor”, mai arată analiștii Erste.

Costurile de finanțare ale României au urcat abrupt în primăvara lui 2025, după primul tur al alegerilor prezidențiale și demisia premierului Marcel Ciolacu (randamentele la 10 ani depășeau 8,4% în mai 2025), pentru ca mai apoi să scadă treptat pe parcursul următoarelor luni, mai cu seamă în toamnă anului trecut, pe măsură ce execuția bugetară a arătat o îmbunătățire a traiectoriei fiscale. Randamentele la 10 ani ajungeau la finele lunii februarie din acest an la 6,2%, însă au urcat rapid la peste 7% după atacul SUA/Israel asupra Iranului și declanșarea unei noi crize energetice, respectiv demiterea cabinetului Bolojan prin moțiune de cenzură. Pe măsură ce faza acută a războiului s-a stins, iar în plan intern deficitul fiscal a continuat să scadă, randamentele au coborât până la 6,6-6,7% în vară. 

Monedele din ECE s-au depreciat față de euro pe parcursul săptămânii, dar și-au revenit ușor vineri. Presiunea de depreciere a venit pe fondul aversiunii mai mari la risc, în contextul războiului din Golful Persic și al creșterii anticipațiilor inflaționiste.

CITEȘTE ȘI ULTIMA ORĂ SURPRIZĂ Gigant chinez la fostul Sidex

„Contextul global rămâne principalul factor determinant și, la fel ca săptămâna trecută, riscurile sunt orientate în defavoarea monedelor din Europa Centrală și de Est. Un dolar american mai puternic, prețurile mai ridicate ale carburanților și creșterea randamentelor pe piețele de bază reprezintă factori nefavorabili pentru regiune, deși o vânzare masivă a titlurilor locale ar trebui să limiteze deprecierea monedelor”, arată Frantisek Taborsky, strateg privind piețele valutare și de obligațiuni la ING Bank.

El anticipează o depreciere mai mare a zlotului polonez față de celelalte monede regionale, în condițiile inflației ridicate și ale unei politici acomodative a băncii centrale.