VIDEO Vin ofertele de Black Friday. Numărul coletelor comandate de români din afara UE s-a prăbușit. Vor profita comercianții din România sau o parte din cumpărături va dispărea pur și simplu? - Conferința Profit E-commerce

Rămâne însă de văzut dacă reducerea comenzilor extracomunitare se va transforma în vânzări pentru comercianții din România și din restul UE sau dacă o parte din cumpărături va dispărea pur și simplu, semnalează marii jucători din domeniu, prezenți la conferința Profit E-commerce - Comerțul online, obligat la maturizare - Ediția a VII-a, organizată de Profit.ro.

Și Poșta Română anunță că vrea să fie prezentă în zona curieratului, pregătind o rețea de lockere.

Până atunci sunt pregătite oferte de Black Friday, în speranța unor vânzări și mai mari comparativ cu anul trecut.

Evenimentul, transmis în direct atât pe toate platformele Profit.ro, cât și la postul de televiziune Prima News și având ca partener Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO), a fost organizat cu sprijinul Auchan, BigConvert, CEC Bank, eMAG, Innobyte, Nova Power&Gas, Salt Bank, Kaufland

Platforma de vânzare online de bunuri a ANAF, e-Licitații.ro, poate ajunge la vânzări de 500 de milioane - 1 miliard de lei la 12 luni de la lansare, anunță secretarul general adjunct al ANAF, Mironel Panțuroiu.

Potrivit acestuia, nivelul vânzărilor pentur intervalul respectiv va depinde semnificativ de o potențială intrare în insolvență/faliment a companiei de stat CFR Marfă, companie cu datorii mari către ANAF, căreia Fiscul îi vinde în prezent un număr foarte mare de bunuri pe plarformă.

În prezent, la șase luni de la lansare, platforma ANAF a ajuns la vânzări de 80 de milioane de lei. Platforma a fost lansată la finalul lunii martie.

"În urma valorificărilor, am trecut de dimineață, de 80 de milioane de lei și un plus de 14%, este foarte important acest procent, față de prețul de pornire a licitațiilor", a spus Panțuroiu.

Potrivit acestuia, ANAF a lucrat în primă fază la punerea la punct a propriilor sisteme și a legislației, astfel că în lunile următoare, vânzările sunt așteptate să prindă viteză.

"Dacă societatea CFR Marfa nu intră în insolvență sau în faliment, estimez ca după un an de la lansare, să vindem între 500 de milioane și 1 miliard în platforma e-Licitații. Suntem aproape, lucrurile de acum încep să vină", a declarat reprezentantul Fiscului.

Tot pentru a ajuta la un proces de vânzare cât mai rapid, ANAF pregătește o reducere a perioadei de publicitate. Dacă anterior se lua în calcul o perioadă de 30 de zile, acum aceasta ar urma să fie redusă la 15 zile, pentru a scurta timpul în care bunul respectiv ajunge efectiv să fie pus pentru licitație pe platformă.

ANAF va începe în primele luni ale anului următor să trimită firmelor și persoanelor fizice, cu venituri din închiriere, decizii de impunere pentru venituri nedeclarate, identificate de către Fisc, a mai anunțat secretarul general adjunct al ANAF.

Vor fi vizate în special veniturile obținute din închirieri de pe platformele online, cum sunt Booking și Airbnb, a spus acesta.

Fiscul a primit date de la alte autorități și de la alte țări din UE, în cadrul mecanismelor de schimb de date, astfel că va folosi aceste informații pentru identificarea veniturilor nedeclarate.

"Sunt raportări făcute de către autorități sau de către alte state membre ale Uniunii Europene. Sunt cifre raportate din care, în urma unor analize de risc, am constatat că sunt anumite diferențe. Ce se raportează (din alte surse către ANAF, n.r.) și ce se declară. Pe această cale rog toate societățile care au business în zona de închirieri, cel puțin prin Booking și Airbnb, să declare. Pentru că, începând cu prima jumătate anului viitor, ANAF o să trimită societăților comerciale sau persoanelor fizice declarații de impunere pentru diferențele de sume nedeclarate. În prima perioada anului viitor, în primele 3-4 luni de zile", a declarat Panțuroiu la evenimentul Profit.ro.

Veniturile din închirieri pe platformele online se află în vizorul Fiscului de mai mult timp.

Digitalizarea ANAF și extinderea gamei de instrumente de analiză la dispoziția agenției, cresc, de asemenea, capacitatea de a identifica venituri nedeclarate care anterior treceau pe sub radar.

Numărul coletelor comandate de români din afara Uniunii Europene a scăzut cu aproximativ 40% după introducerea noilor taxe, potrivit datelor Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) citate de Cristian Pelivan, director executiv al Asociației Române a Magazinelor Online (ARMO).

Efectele se văd deja și în piața locală: presiunea platformelor asiatice asupra costurilor de publicitate online s-a redus.

„S-a văzut o scădere. Potrivit datelor DGAF, este de vreo 40%. A scăzut numărul de colete”, a spus Cristian Pelivan.

România aplică de la începutul anului o taxă logistică de 25 de lei pentru coletele cu valoare sub 150 de euro provenite din afara Uniunii Europene. De la 1 iulie, la nivelul UE a intrat în vigoare și o taxă vamală fixă de 3 euro pentru produsele din coletele mici (plusTVA), aplicată în funcție de încadrarea tarifară. Noile costuri pot ajunge, în cazul produselor foarte ieftine, să reprezinte o parte importantă din valoarea cumpărăturii.

Pelivan spune că, potrivit informațiilor primite de la DGAF, în prima jumătate a anului au fost încasate aproximativ 340 de milioane de lei din taxa logistică, echivalentul a circa 13,5 milioane de colete.

„Anul trecut vedeam în online oameni care spuneau că este imposibil de aplicat, că nu se va încasa niciun ban, că se vor muta coletele în Ungaria. Am încasat. Am încasat mulți bani, 60 și ceva de milioane de euro”, a spus directorul ARMO.

Costurile de marketing ale magazinelor locale au început să scadă

Reducerea comenzilor de pe marile platforme asiatice a produs și un efect indirect pentru magazinele online din România. Potrivit lui Pelivan, comercianții locali au început să observe o reducere a costurilor pentru publicitatea online.

Platformele asiatice intrau în licitațiile de publicitate cu bugete foarte mari, ceea ce ridica prețul plătit și de ceilalți comercianți pentru atragerea unui client.

„În momentul în care oamenii nu mai cumpără pentru că îi costă mai mult taxele decât produsele, nu mai are sens nici tu să bagi foarte mulți bani. Este un efect indirect al acestor taxe. Îl vedem în zona de marketing și atunci costurile magazinelor online sunt mai mici”, a spus Pelivan.

La începutul anului, directorul ARMO estima că platformele din China ajunseseră să reprezinte aproximativ 15-20% din piața locală de comerț electronic, după o creștere foarte rapidă în ultimii ani.

Rămâne însă de văzut dacă reducerea comenzilor extracomunitare se va transforma în vânzări pentru comercianții din România și din restul UE sau dacă o parte din cumpărături va dispărea pur și simplu.

„Să vedem până la finalul anului ce se va întâmpla, dacă această cerere se va muta către comercianți din România sau din UE”, a spus Pelivan.

El consideră că încetinirea consumului nu va lovi neapărat comerțul online în aceeași măsură ca retailul tradițional. În perioadele în care veniturile sunt sub presiune, consumatorii caută mai atent prețurile, iar comparația este mai simplă pe internet.

„Vrei să obții cât mai mult cu banii pe care îi ai, care sunt din ce în ce mai puțini. Nu poți să te plimbi în zece magazine fizice ca să găsești cel mai bun preț. Te uiți online, dai un search și ai găsit”, a spus directorul ARMO.

Poșta Română vrea să fie prezentă în zona curieratului cu o rețea de lockere și pregătește o licitație în acest sens, anunță Irina Purcaru, director de vânzări la operatorul poștal național.

"Pe lângă proiectele pe care le avem pentru valorificarea rețelei poștale, suntem aproape de final cu documentația pentru lansarea procedurii de achiziție lockere. Vrem să deschidem și noi acest canal alternativ de livrare. Sperăm ca licitația să meargă ușor, să nu fie contestații", a spus Purcaru.

Piața de profil s-a schimbat în ultimii ani, declinul scrisorilor, una din activitățile de bază în anii precedenți, fiind evident și de durată.

"În acest context, Poșta Română a fost nevoită să ia măsuri și să implementeze direcții de acțiune care să răspundă transformărilor pieței. Avem, într-adevăr, o rețea de unități poștale, care depășește 5.000 de oficii, prezentă în toate zonele țării.

Rețeaua teritorială ar fi trebuit să reprezinte un avantaj strategic, dar în noul context al pieței reprezintă un cost.

Nu este același lucru din punct de vedere al costului să distribui în zona urbană față de zona rurală. Livrările last mile au devenit cele mai scumpe și presiunile pe marjă sunt din ce în ce mai mari, iar Poșta Română are o serie de obligații pentru că este furnizor desemnat de serviciu universal.

Ar fi fost destul de simplu pentru companie să rămână doar cu oficiile care i-ar fi produs plusvaloare, dar Poșta are obligații referitoare la menținerea rețelei pe tot teritoriul national, în anumite condiții, cu un anumit program și cu un anumit număr de personal. Obligațiile sunt impuse de autoritatea de reglementare, ANCOM", a explicat Purcaru.

Ea a adăugat că, în noul context, compania a implementat măsuri care să transforme obligația în avantaj și să valorifice rețeaua de oficii poștale.

"Lucrăm la proiecte prin care urmărim ca toată rețeaua noastră să acționeze ca o platformă pentru operatori și parteneri și, astfel, oficiile din mediul rural să nu fie doar un simplu punct în care vii și ridici un colet, ci să găsești acolo și alte servicii care pot face mai valoaroasă interacțiunea clienților cu oficiul poștal.

Dezvolătăm aceste proiecte inclusiv pentru rețelele de retur, pentru că returul este o componentă importantă a procesului logistic de livrare. Astfel, rețeaua de oficii poate fi valorificată mai bine", a mai spus reprezentantul companiei.

Creșterea importanței oficiilor poștale s-a reflectat și în decizia de modernizare a acestora.

"Vrem să schimbăm imaginea oficiilor poștale, care știm că sunt prăfuite. Am început cu Capitala, unde 30 de oficii au fost modernizate. Procesul va continua și în țară", a mai spus Purcaru.

Poșta România a făcut pași importanți și în zona curieratului, prin automatizarea tuturor centrelor de sortare.

"Avem 8 centre de sortare, automatizate, am eliminat operațiunile manuale, nu se mai fac de către salariați.

Investim în infrastructura IT a Poștei și în tot ce înseamnă partea de interoperabilitate, care este mult mai ușoară. De asemenea, investim în flota auto, primele livrări ajungând în zona Capitalei, cu noile elemente de identitate.

Am investit și investim în continuare în echipamente de încasare a rambursului la destinație.

Sunt pași importanți făcuți în această direcție și testul de capacitate l-am dat cu un jucător chinez (Temu – n.r.), care aduce multe colete, iar viteza și capacitatea de sortare au fost corespunzătoare cerințelor contractului încheiat", a afirmat Purcaru.

Ea a adăugat că Poșta Română a pierdut timp și nu a investit în segmentul e-commerce, care a crescut și crește în continuare, dar compania a recuperat în ultimii ani și în ultima perioadă investițiile realizate reflectă implicarea ca jucător pe această piață.

Unul din trei clienți care folosesc iZi, agentul conversațional de cumpărături cu AI de pe eMAG, se întoarce din nou pentru a căuta tot așa alte produse, arată Mihai Lupașcu, senior director selection growth marketplace în cadrul eMAG.

Un alt exemplu este Mira, aplicație AI adresată comercianților din magazinul eMAG.

„Ne jucam de mai bine de 10 ani cu algoritmi care ne-au ajutat, un fel de IA (Inteligența Artificială) mai primitivă, algoritmi care ne ajutau să optimizăm search-ul (căutarea n.a) și tagurile în descrierile produselor astfel încât să fie mai ușor de găsit de către clienți. Cred că avem sute de aplicații de AI în toată compania, de la listarea de produse la optimizări logistice”, spune Mihai Lupașcu, senior director selection growth marketplace în cadrul eMAG.

Compania a lansat soluții AI pentru consumatori pentru a-i ajuta în căutarea produselor online, dând ca exemplu iZi, primul agent conversațional de cumpărături cu AI dezvoltat în România.

„Deja clienții nu mai cumpără după specificații, cumpără după nevoi. Pur și simplu întreabă: 'Ce cadou pot să cumpăr unui nepoțel de 8 ani? Este fan Cars. Recomandă-mi produse!`. iZi are impact.

Deja unul din trei clienți ce utilizează să întorc încă o dată pentru a căuta tot cu iZi. Acesta este un studiu de caz ce se vede destul de clar public”, a precizat Mihai Lupașcu.

Un alt exemplu este Mira, aplicație AI adresată comercianților din magazinul eMAG.

„Deja a devenit atât de inteligentă cu ajutorul AI-ului încât, în limbaj conversațional poate să răspundă la orice cerință a sellerilor”, a adăugat acesta.

Lupașcu „dă din casă”: Cum puteți ghici data Black Friday la eMAG

Retailerul online este în pregătiri pentru reducerile de Black Friday, care anul acesta va avea loc în data de 6 noiembrie, după cum Profit.ro a scris deja.

„La noi, vă și dau așa din casă, cum puteți ghici care este data Black Friday-ului. Este prima vineri din luna noiembrie.

Pare că nu este un secret pentru nimeni. Puteați să ghiciți înainte să anunțăm noi care este data Black Friday-ului. Mai jonglăm în fiecare an”, a spus el.

Directorul eMAG a subliniat că nu poate da mai multe detalii despre ce pregătește compania, „pentru că aș strica surpriza colegilor mei de la marketing și PR”.

„Ce pot să vă spun este că Black Friday de anul trecut într-adevăr a fost unul bun pentru noi. 10% plus versus anul anterior. Am avut vreo 3,5 milioane de produse vândute, comenzi în valoare de aproape 1 miliard de lei și vreo 700.000 de clienți fericiți. Anul ăsta, sigur, ne dorim să facem mai mult”, a afirmat Mihai Lupașcu, senior director selection growth marketplace în cadrul eMAG.

În ciuda scăderii consumului și a situației macro-economice, directorul eMAG consideră că piața online va crește în continuare.

„Este clar că nu suntem într-o situație macro-economică prea fericită. Dar dacă vorbim despre evoluția online pe termen mediu și lung noi nu vedem că se schimbă nimic structural. De ce zic asta? Datele sunt destul de clare. În anul ăsta am ajuns pe la 11% e-commerce din total retail. Încă suntem o piață tânără, aș zice. Polonia aici, la 1.000 de km de noi, e pe la 17%, prin UK sunt trecuți de vreo 30% de foarte mulți ani”, a spus acesta.

Organisme internaționale ca Euromonitor care măsoară piețele online estimează o dublare a creșterii online în retailul total până în anul 2030.

„Se vede clar: consumul scade, lumea este atentă la prețuri, atentă la valoare totală a coșului de consum. E clar că ăsta e un trend nu numai în online cât și în offline. Ce am făcut noi pentru a ajuta consumatorii în această situație destul de grea? Cu mai multe campanii. Asta am considerat noi că este relevant, să le oferim clienților mai multe posibilități de consum la prețuri foarte bune. Și atunci când îți este greu, de ce mai ai nevoie? Mai ai nevoie de bani ușor de obținut. Tocmai de asta am accelerat pe zona de rate, avem constant 12 rate fără dobândă, Wallet-ul nostru a ajuns la vreo 700.000 de utilizatori deja”, a declarat Mihai Lupașcu.

Probleme au și comercianții care-și vând produsele pe platforma eMAG.

„E clar că pentru un comerciant mic, nu numai diminuarea consumului e o problemă, ci este toată nebunia asta de creștere de costuri, marketingul digital care e dublu-triplu vs. acum câțiva ani. Este situația legată de cum se reglează taxarea și cu investițiile de marketing ale platformelor din China. Deci e clar, marketingul este mult mai scump. Motorina nici nu mai știu cât este, îmi pare rău evoluează atât de des de la o zi la alta, 10 lei - 11 lei, nu știu cât mai este. Asta generează costuri de logistică, curierat și astea sunt doar câțiva „driveri” ai costurilor totale”, a precizat oficialul eMAG.

Retailerul eMag spune că a venit cu soluții și pentru comercianți.

„Pe eMag nu plătești nimic până nu începi să încasezi. La listarea, totul este gratis. Nu trebuie să te apuci să investești bani în marketing. Nu trebuie să faci nimic într-un mod deosebit pentru a începe vânzarea. Asta în primul rând. Și de aceea încurajăm că oricine nu este dispus să sară deja într-o investiție semnificativă să-și înceapă vânzările cu noi. Ce le mai oferim? Le oferim acces deja la 7 milioane de clienți în regiune.

Am construit baza asta în 20 și ceva de ani de experiență și de existență. Îi ajutăm să vândă mai mult prin campanii, îi ajutăm să meargă în cross-border destul de mult, e doar la câteva clickuri distanță să starteze vânzările în Bulgaria și Ungaria, unde noi deja suntem prezenți de mai bine de 10 ani. Și ce ne mai place nouă să credem că le face și viața din ce în ce mai ușoară? Am implementat destul de mult AI, în special în ultimul an. Produsele se traduc gratis, poți afla date despre vânzare în limbaj natural”, a mai spus Mihai Lupașcu, senior director selection growth marketplace în cadrul eMAG.

Compania evoMag a încheiat anul trecut cu venituri de 54 milioane de euro și estimează 65-67 milioane de euro în acest an, după un prim trimestru cu scădere de până la 10% și o revenire de peste 20% în trimestrele al doilea și al treilea.

Mihai Pătrașcu, CEO al evoMag, spune că retailerul a început anul cu o scădere de până la 10% în primul trimestru, evoluție neobișnuită pentru companie, care a determinat-o să accelereze măsurile de eficientizare și să se concentreze pe principalele criterii ale comerțului online: prețul și disponibilitatea produselor.

„La noi, la evoMag, a început anul foarte interesant, foarte provocator. În Q1 am avut o scădere de până în 10%, ceea ce în 21 de ani de experiență nu prea am întâlnit-o. (...) Nu putem să începem să tăiem sau să facem alte lucruri care până la urmă le pot cauza pierderi pe termen lung și atunci am folosit această "criză" și ne-am organizat mai bine", a declarat Mihai Pătrașcu.

Compania a ales să nu își extindă oferta cu noi categorii de produse, ci să lucreze la preț, disponibilitate și operațiuni. Mihai Pătrașcu spune că retailerul a investit în operaționalizarea businessului și în identificarea unor surse mai accesibile pentru clienți. În trimestrele al doilea și al treilea, strategia a început să producă efecte, iar compania a trecut pe creștere.

„Ce s-a întâmplat în Q2 și Q3, am început să creștem și să rezolvăm prima parte a anului și avem o creștere de peste 20%, deci în trei trimestre. Dar într-adevăr n-am ratat o criză bună, am făcut compania mai agilă și doi la mână ne-am dus pe ceea ce știm cel mai bine: către client, către termenul de livrare, toate au un preț mai bun", a spus CEO-ul evoMag.

Retailerul și-a construit în ultimii ani și o componentă de vânzări externe, cu operațiuni în mai multe piețe europene. Germania și Polonia au fost deschise pentru a echilibra vânzările, iar compania este prezentă în Germania, Austria, Polonia, Slovacia, Cehia, Ungaria și Bulgaria. Grecia este, potrivit lui Pătrașcu, una dintre piețele cu cea mai rapidă creștere.

„Avem Germania, Austria, Polonia, Slovacia și Cehia ca extern și pe lângă Ungaria și Bulgaria. Germania merge cel mai bine, Austria ușor-ușor crește, și Grecia e o piață care crește fantastic. (...) Și atunci Grecia e o piață care crește foarte mult și noi nu facem nimic altceva pe care nu-l facem în România: să livrăm foarte rapid, să fim foarte atenți la preț, să fim foarte obsedați și atenți la client", a afirmat Mihai Pătrașcu.

O altă direcție de investiții a fost eficientizarea operațiunilor interne prin utilizarea inteligenței artificiale. Compania are în prezent peste 30 de module dezvoltate cu AI, utilizate în activitatea zilnică.

Mihai Pătrașcu spune că tehnologia nu a fost introdusă cu obiectivul de a reduce numărul de angajați, ci pentru a crește productivitatea.

„Anul acesta avem peste 30 de module dezvoltate cu AI care ne ajută zilnic să fim mai operativi. Noi îi zicem «mână bionică», nu neapărat să reducem numărul de oameni, ci să fim mai productivi. Și doi la mână, ne vom schimba designul site-ului, deci am lucrat foarte mult în spate exact la această eficientizare și ușurință în spate pentru client", a explicat el.

Investițiile operaționale vin și pe fondul extinderii activității. evomag a încheiat anul trecut cu venituri de 54 milioane de euro și estimează pentru acest an un nivel cuprins între 65 și 67 milioane de euro.

În logistică, compania s-a mutat în octombrie anul trecut într-un depozit cu o capacitate mai mare atât pe verticală, cât și pe suprafața de depozitare. Extinderea s-a dovedit însă insuficientă pentru ritmul actual de dezvoltare, iar compania caută deja soluții pentru spațiul logistic.

„Anul trecut am închis cu 54 milioane de euro, anul estimăm să ajungem între 65 și 67 milioane de euro, deci ne cam atingem obiectivul. (...) Anul trecut ne-am mutat într-un depozit, în octombrie anul trecut, un depozit dublu atât pe înălțime, cât și pe partea de jos și acum nu mai avem spațiu. Deci ne uităm la Q4 și o să fie provocator", a declarat Pătrașcu.

CEO-ul evoMag spune că evoluția pieței este urmărită inclusiv prin prisma costurilor de promovare online. La începutul anului, costurile de publicitate pe Google erau cu aproximativ 60% mai mari față de anul precedent, nivel pe care compania îl considera dificil de susținut pentru un business de comerț online. Ulterior, presiunea s-a redus.

„Ca să facem o comparație, la începutul anului costurile de Google, de reclamă erau cu 60% mai mari față de anul trecut. Nu poți să operezi într-un business de genul acesta. Acum lucrurile s-au mai liniștit, s-au mai calmat și mi se pare că acest field care trebuie să fie unul corect începem să-l recâștigăm, să zicem, în comerțul online", a spus el.

Pentru trimestrul al patrulea, compania se așteaptă la o perioadă puternică, susținută de disponibilitatea mai mare a stocurilor și de creșterea businessului. Black Friday rămâne una dintre principalele perioade comerciale ale anului, iar Pătrașcu spune că retailerul pregătește din timp oferta și urmărește atent prețurile concurenței.

„Black Friday, trebuie să fim onești, este un back door de vânzare. Ne pregătim din timp. Prețul vizibil va fi întotdeauna important în comerțul online. Nu poți să spui că te joci cu prețurile și atunci încercăm să fim foarte atenți și competitivi și ne ajută și AI-ul foarte mult ca să acționăm pe produsele unde într-adevăr avem un preț foarte bun", a afirmat CEO-ul evomag.

Compania estimează că trimestrul al patrulea va reprezenta aproximativ 40% din veniturile anuale. Pentru perioada de trei luni, ținta de vânzări este de 15-20 milioane de euro.

„Noi sperăm ca acest Q4 să fim proporționali cu ceilalți ani, 40% din venituri, și estimăm ca anul acesta, pentru că avem un depozit mai mare, avem stocuri mai mari decât anul trecut, avem disponibilitate și cumva avem un trend de creștere. Deci estimăm să fie un Black Friday bun față de anul trecut, ținând cont că anul trecut ne-am și mutat într-un depozit nou și atunci am avut o perioadă cu livrările întârziate", a spus Mihai Pătrașcu.

„Noi ar trebui să avem cam între 15 și 20 milioane de euro în vânzări în aceste trei luni. Sperăm să atingem", a conchis CEO-ul evoMag.

Retailerul electro-IT Altex, controlat de omul de afaceri Dan Ostahie, estimează că va închide anul 2026 cu o cifră de afaceri de 1,8 miliarde de euro, anunță Florin David, director e-commerce al Altex.

"Estimăm pentru 2026 un total de vânzări de 1,8 miliarde de euro pe total, Altex și Brico.

Altex va avea un business de 1,45 miliarde de euro, în scădere ușoară față de 2025.

Brico va atinge 350 milioane euro, rezultat cu 15% mai mare față de anul precedent", a spus David.

În intervalul 2010 - 2025, conform termene.ro, vânzările Altex au crescut în fiecare an, de la 811,01 milioane de lei (în 2010) la 8,21 miliarde de lei (în 2025). Afacerile retailerului pentru 2025 includ și o parte din vânzările fostului Brico Depot, actualmente BRICO (1 octombrie 2025 - 31 decembrie 2025).

El a adăugat că, pe fondul evoluțiilor macroeconomice, clienții au devenit mai precauți, mai puțin impulsivi, se informează mult mai mult comparativ cu perioadele anterioare, mai ales în cazul produsele de lungă folosință.

"Pentru perioada următoare anticipăm o revenire a creșterii consumului, dar suntem pregătiți pentru ambele scenarii – creștere sau stagnare.

În acest context, ne-am concentrat pe eficientizarea stocurilor, am căutat să îmbunătățim viteza de rotație a stocurilor, să îmbunătățim calitatea stocurilor, să diminuăm reperele care nu merg bine la vânzare", a afirmat reprezentantul Altex.

David a menționat că Altex a înregistrat scăderi de vânzări pe segmentul televizoare și pe segmentul console.

"Agregat, la nivelul pieței, am resimțit și noi o scădere a consumului, cel puțin în prima jumătate a anului, dar în lunile august și septembrie am constatat o stabilizare a pieței, scăderea s-a mai domolit, aproape că a dispărut. Așteptăm să vedem cum va evolua Q4 2026, suntem optimiști, Q4 a fost cel mai bun în fiecare an, avem și Black Friday.

Vânzările au stagnat în cazul produselor IT și de înfrumusețare. Avem creșteri pe segmentul camerelor foto si video, precum și pe zona de bricolaj", a mai spus directorul retailerului.

Coșul mediu de cumpărături pentru retailerul online Sezamo s-a menținut, de la începutul anului, în jurul valorii de 65 de euro, dar este de așteptat să crească în ultima parte a anului, odată cu apropierea sărbătorilor, a anunțat Michael Kaiser, Country Lead, Sezamo.

În contextul presiunilor economice și al anticipării unei eventuale crize, consumatorii tind să facă "down-trading": păstrează, în linii mari, aceleași categorii de produse, dar caută variante mai ieftine, sunt mai atenți la ceea ce cumpără și profită mai mult de promoții, arată el.

Tendința se reflectă și în strategiile retailerilor, care își extind oferta de produse private label, derulează mai multe promoții și propun pachete mai mari, cu un preț mai avantajos.

"Întotdeauna când vine o criză, fiecare face un fel de down-trading", spune Michael Kaiser.

În cazul Sezamo, însă, această presiune nu a oprit creșterea companiei. La aproape patru ani de la intrarea pe piață, Sezamo continuă să crească, în condițiile în care, potrivit lui Kaiser, piața de food este în prezent în jurul nivelului zero și a avut chiar câteva luni de evoluție negativă.

"Coșul mediu este în jur de 65 de euro. Deja de la începutul anului nu a mai crescut coșul, dar acum așteptăm să crească din nou, pentru că așa este de obicei pe final de an, odată cu sărbătorile, consumul este cu totul altul", afirmă managerul.

El susține că în online Sezamo "nu prea are competiție", aceasta venind dinspre offline, de unde mulți cumpărători pot migra către e-commerce, pe măsură ce crește încrederea.

Fructele și legumele reprezintă principala categorie pentru Sezamo, contrar temerilor inițiale privind disponibilitatea consumatorilor din România de a cumpăra online produse proaspete. Categoria are o pondere de peste 20% din vânzările totale, iar nouă din zece coșuri conțin fructe și legume. Sezamo are peste 500 de articole de fructe și legume proaspete, iar pentru o parte importantă dintre acestea lucrează cu furnizori locali din zona Bucureștiului.

"Cel mai important lucru pentru consumatorul din România este prospețimea", afirmă Kaiser.

Potrivit acestuia, încrederea rămâne una dintre principalele provocări ale comerțului online cu alimente, deoarece consumatorul nu poate vedea și evalua fizic produsele înainte de cumpărare.

De aceea, serviciile și calitatea livrării sunt esențiale pentru fidelizarea clientului. Sezamo urmărește ca produsele proaspete să ajungă la client în cel mai scurt timp posibil, iar pentru multe dintre acestea compania garantează livrarea în maximum șase ore de la preluarea de la producător.

"Dacă serviciile nu sunt top, atunci clientul, după o singură comandă, nu mai cumpără", explică Michael Kaiser.

Pentru a răspunde presiunilor asupra bugetelor, compania mizează pe extinderea gamei de private label și pe promoții negociate împreună cu furnizorii. O altă direcție este reducerea risipei alimentare: produsele aflate aproape de expirarea perioadei de valabilitate sunt incluse în categoria Save Food, unde discounturile pot ajunge, potrivit lui Kaiser, până la 70% sau chiar 90% din prețul inițial.

În același timp, Sezamo încearcă să păstreze un echilibru în relația cu furnizorii locali, în special cu fermierii, în cazul cărora prețul nu este singurul criteriu de achiziție: "Pentru noi este cel mai important să fie un preț fair, dar să fie un preț în care și furnizorul nostru să supraviețuiască".

Strategia companiei include și accentul pe sustenabilitate, Sezamo preferând conceptul de "Green Friday”" în locul unui Black Friday tradițional pentru alimente. Compania promovează astfel reducerea risipei, produsele bio și eco, flota electrică și ambalajele sustenabile. În plus, prin programul de abonament Xtra, clienții beneficiază, între altele, de o reducere de 10% inclusiv la produse bio-organice și produse private label.

Intrarea pe piața locală a retailerului, parte a grupului ceh Rohlik, a fost anunțată în premieră de Profit.ro în martie 2021, iar lansarea comercială, pentru publicul larg, a avut loc în toamna anului 2022, în urma unei investiții de șase milioane de euro.

Serviciile de e-groceries sunt disponibile în București și în întreg județul Ilfov, în Ploiești și pe coridorul București - Ploiești. Sezamo are un depozit de 12.000 mp situat în zona de nord a Bucureștiului și o flotă de mașini exclusiv electrice.

Anul trecut, societatea Sezamo, parte a grupului ceh Rohlik, a consemnat în 2025 vânzări de 206,1 milioane de lei, în creștere cu 152,8% față de 2024, și pierderi de 42,14 milioane lei, potrivit datelor analizate de Profit.ro.

Rohlik mai deține în România și firma Covrig Crocant SRL, care furnizează servicii operaționale pentru Sezamo. În 2025, compania a avut afaceri de 87,95 milioane de lei, de la 110,8 milioane de lei în 2024.

Grupul Rohlik operează pe piețele din Cehia, Germania, Austria, Italia, Ungaria și România.

Trimestrul al patrulea concentrează între 40% și 60% din vânzările anuale ale magazinelor online, ceea ce pune presiune ridicată pe platformele de e-commerce.

Cătălin Bordei, Managing Partner al Innobyte, avertizează că inclusiv câteva ore de disfuncționalitate în perioadele de vârf pot genera pierderi importante pentru jucătorii cu zeci sau sute de milioane de lei în vânzări.

„Q4 este pentru toate magazinele online cea mai importantă perioadă de vânzări a anului, indiferent de modelul de magazin de care vorbim. În acest Q4 se concentrează undeva între 40 și 60% din vânzările din acest domeniu. Asta înseamnă că va fi o presiune foarte mare pe toate sistemele să funcționeze corect din punct de vedere tehnologic", a declarat Cătălin Bordei, Managing Partner, Innobyte, la conferința Profit E-commerce - Comerțul online, obligat la maturizare - Ediția a VII-a, organizată de Profit.ro.

Presiunea este cu atât mai mare într-un an în care evoluția vânzărilor diferă față de anii anteriori. Potrivit lui Cǎtǎlin Bordei, unele magazine care erau obișnuite cu creșteri de două cifre au ajuns să opereze cu avansuri de o singură cifră, iar ratarea perioadei de vârf poate afecta semnificativ rezultatul anual.

Pregătirile tehnologice pentru sezonul de toamnă încep cu câteva luni înainte și vizează atât performanța platformei, cât și metodele de plată disponibile pentru clienți. Pe lângă plata cu cardul, comercianții trebuie să ia în calcul servicii precum „buy now, pay later", precum și portofelele digitale.

„În momentul de față nu mai vorbim de simple plăți cu cardul, ci vorbim de o întreagă paletă de servicii, precum buy now, pay later, care câștigă tot mai mult avânt. Din punctul nostru de vedere, este obligatoriu să existe implementare de portofele, Apple Pay, Google Pay. În momentul de față, dacă nu ai aceste lucruri, ai deja un dezavantaj major și s-ar putea să pierzi un număr mare de clienți", a spus Bordei.

Funcționarea platformei devine critică în condițiile în care traficul este plătit de comercianți, iar orice problemă tehnică poate transforma investiția în promovare în pierdere. În perioadele cu volume foarte mari de trafic, chiar și o întrerupere de câteva ore poate avea un impact financiar semnificativ.

„În momentul în care platforma nu funcționează cum trebuie, tu plătești traficul acela de cele mai multe ori și e păcat ca din cauza unei funcționalități care nu merge așa cum ar aștepta clientul să pierzi acei bani, acei vizitatori. (...) În momentul în care vorbim de jucători în care vorbim de zeci de milioane sau sute de milioane bani, atunci chiar și câteva ore de disfuncționalitate parțială poate să producă daune destul de mari", a afirmat reprezentantul Innobyte.

În ceea ce privește utilizarea noilor tehnologii pentru rezolvarea problemelor de business, Bordei spune că simpla implementare a unui instrument nu este suficientă. Decizia trebuie pornită de la o nevoie concretă a companiei și analizată în funcție de impactul asupra veniturilor sau costurilor și de efortul necesar implementării.

„Un simplu tool sau o simplă tehnologie nu va putea să facă minuni. Atunci când adoptăm o nouă tehnologie ar trebui să vedem de unde pleacă nevoia. Și nevoia, de cele mai multe ori, trebuie să vină din zona de business, fie că vorbim de o tehnologie nouă care poate să crească veniturile, fie că vorbim de o tehnologie care poate să scadă costurile", a explicat Cătălin Bordei.

El atrage atenția în special asupra modului în care companiile adoptă inteligența artificială. Implementarea AI doar pentru a putea spune că o companie folosește această tehnologie poate amplifica problemele existente în loc să le rezolve.

„Nu e ok să implementăm tehnologii sau tool-uri doar de dragul de a face acest lucru, pentru că s-ar putea să complicăm lucrurile tot mai mult și trebuie să le analizăm. (...) Dacă doar implementezi AI-ul doar de dragul de a spune că noi am implementat AI, s-ar putea să ajungi într-o situație în care procesele haotice pe care le ai să genereze, atunci când folosești AI-ul, să automatizeze acest haos", a declarat Bordei.

Un alt element esențial pentru rezultatele obținute prin AI îl reprezintă calitatea datelor. Potrivit lui Bordei, datele incorecte sau neorganizate pot conduce la rezultate slabe indiferent de tehnologia utilizată.

„La fel, AI-ul se bazează foarte mult pe date. Dacă datele pe care le ai nu sunt corecte sau organizate, atunci output-ul va fi unul neconvingător", a conchis Cătălin Bordei.

Platformele Temu și Trendyol își monetizează acum investițiile în promovare făcute în România în 2024-2025, odată cu lansarea agresivă pe piață cu bugete fără limită, strategie pe care magazinele românești pot încerca să o combată prin optimizarea profitabilității, inclusiv prin vânzarea unor produse cu valoare mai mare și prin creșterea retenției clienților, spune Ovidiu Golea, co-fondator al agenției de marketing digital BigConvert, specializată în scalarea magazinelor online.

În special în 2024 și 2025, Temu și Trendyol au operat cu bugete foarte mari de promovare, ceea ce a făcut ca produsele lor să apară extrem de frecvent în rezultatele și reclamele online.

Golea spune că, în platforma BigConvert, produsele Temu ajungeau să reprezinte uneori peste 80%, inclusiv pentru căutări care aveau legătură cu categorii foarte diferite de produse.

"Apăreau în search-uri în care căutai scutece pentru copii și găseai diverse gadgeturi de la Temu sau haine de la Trendyol. Asta înseamnă că bugetele lansate în piață erau fără limită", afirmă cofondatorul BigConvert.

Potrivit lui Golea, presiunea acestor platforme nu a dispărut, ci s-a mutat către alte piețe europene. El spune că Temu este în prezent foarte activ în Ungaria și Cehia, în timp ce Trendyol are o prezență importantă în piețe precum Franța, Spania și Germania.

Pentru retailerii români, una dintre marile incertitudini este dacă și când aceste bugete se vor întoarce pe piața locală, eventual prin noi strategii de promovare.

Una dintre principalele probleme ale magazinelor online din România este, în opinia lui Golea, retenția clienților.

Într-o piață în care retailerii ajung să cumpere constant clienți prin Google și Facebook, obiectivul ar trebui să fie transformarea primei achiziții într-o relație pe termen mai lung, astfel încât clientul să revină după 30, 60 sau mai multe zile fără ca retailerul să plătească din nou pentru achiziția sa.

Retenția nu ține însă doar de marketing, ci și de suportul oferit clienților și de analiza datelor privind comportamentul acestora, inclusiv motivele retururilor sau ale comenzilor nereușite.

Golea consideră că aceste date pot fi folosite pentru a identifica probleme concrete și pentru a adapta atât produsele, cât și comunicarea. Dacă, de exemplu, analiza arată o rată ridicată de retur pentru o anumită categorie sau pentru un anumit produs, informația poate fi utilizată pentru schimbarea ofertei ori a mesajelor din reclame.

În același timp, sistemele BigConvert folosesc datele de profit actualizate zilnic pentru a construi audiențe mai precise și pentru a reactiva clienții cu produse relevante pentru comportamentul lor anterior.

"Să știi clientul, să îl iei și a doua oară, și a treia oară, și a patra oară fără să trebuiască să îl cumperi de fiecare dată" este, potrivit lui Golea, una dintre direcțiile importante de optimizare.

BigConvert dezvoltă, de asemenea, instrumente de optimizare a prețurilor în raport cu competiția. Pentru produsele urmărite, sistemul poate analiza prețurile competitorilor și poate permite magazinului să își ajusteze prețul astfel încât să fie competitiv, păstrând în același timp marja minimă de profit stabilită.

Golea explică faptul că diferențe foarte mici de preț pot influența atât poziționarea în Google, cât și costul de achiziție al clientului.

"Sistemele acestea bine puse la punct te ajută să scalezi fără prea mare efort", spune cofondatorul BigConvert, precizând că efortul major este în construcția sistemului, iar ulterior activitatea presupune în principal gestionare și monitorizare.

BigConvert este o agenție de PPC și marketing de performanță axată pe creștere profitabilă prin Google Ads, Meta Ads, tracking, testare și strategie orientată spre conversii.

Gestionează campanii, construiște sisteme de performanță bazate pe date, testare creativă, acuratețea tracking-ului, îmbunătățirea paginilor de destinație și optimizare orientată spre profit.

CEC Bank și-a extins serviciile online și a transformat și o parte din agenții în unele complet digitale, în care clienții își fac singuri operațiunile, dar consideră că este încă nevoie de o prezență fizică, mai ales în mediul rural, explică Mugur Podaru, directorul Direcției de operațiuni la distanță.

El vorbește și de o creștere a consumului specifică toamnei, așteptată să se reflecte și în creșterea creditului, inclusiv pentru achizițiile de Black Friday. Banca pregătește, de altfel, oferte pentru clienți, cum ar fi creditele imobiliare cu dobânzi mai mici.

„Generația tânără nu mai face lucrurile așa cum se petreceau în trecut. Adică un credit se obține acum online, totul se petrece real-time și după ce a parcurs de, nu știu, șapte minute, un flux, banii sunt în cont. Dacă lucrurile s-ar petrece altfel... ei nu mai au răbdarea să aștepte sau să se deplaseze la sediul băncii, să stea de vorbă cu cineva, deși și acolo lucrurile se digitalizează. Adică mergem într-o direcție în care funcționăm pe un model hibrid, susținem în continuare cea mai mare rețea de unități bancare, chiar și în rural”, spune Mugur Podaru.

Clienții sunt și în zona rurală, acesta fiind motivul pentru care CEC a păstrat cea mai mare rețea din România.

„Adică există segmente de clienți care, dacă nu găsesc locul în care să intre, nu accesează serviciile. Deci de aceea, prezența fizică, noi considerăm că este în continuare necesară. Poate nu așa de extinsă cum era până nu de mult. Dar în continuare, prezența fizică este importantă”, spune Podaru.

CEC a lansat agențiile digitale, unde servicii precum depunerea de numerar sau schimbul valutar sunt disponibile prin intermediul echipamentelor, fără prezența fizică a unui salariat al băncii. Are câteva astfel de unități, dar vrea să ajungă la câteva sute, după evaluarea impactului inițial.

În cazul în care va fi nevoie, banca va lăsa un angajat pentru instrucția inițială a clienților, care să explice cum funcționează echipamentele, așa cum a făcut în trecut și cu serviciile mobile/internet banking, explică Podaru.

În zonele de graniță sunt foarte căutate serviciile de schimb valutar, inclusiv datorită faptului că CEC are un curs mai bun decât cel al pieței, ca urmare a marjelor mici, explică Podaru, dar clienții din mediul rural au nevoie și de produse de finanțare, precum descoperitul de cont și cardul de credit.

Aplicația de internet banking a devenit un fel de marketplace, spune Podaru. Pe lângă operațiunile bancare clasice, clienții au acum la dispoziție și achiziția de RCA și roviniete, asigurările de călătorie, plata impozitelor, a taxelor pentru pașaport și a amenzilor, ceea ce scutește clienții de drumuri.

În privința finanțării, CEC anticipează o creștere sezonieră a finanțărilor, în condițiile în care vor crește cheltuielile necesare, cum ar fi cele cu anvelopele de iarnă, dar și cele legate de sărbători și de campaniile de Black Friday.

„Finanțarea se petrece mult mai simplu, mult mai facil pentru clienți, mult mai repede, și avem și campanii care susțin consumul (...) E o perioadă în care clienții au nevoie de bani și consumul crește”, spune Podaru.

CEC pregătește propriile oferte de Black Friday, inclusiv dobânzi mai mici la credite.

„Noi susținem creditarea în principiu. Sigur că vor fi și oferte în sensul că dobânzile vor fi mai scăzute în perioada care urmează. Am văzut niște inițiative în zona asta. Ele încă nu sunt concretizate, dar cu siguranță vom ieși pe piață cu oferte pentru partea de imobiliare, probabil în zona asta de finanțare a locuințelor”, explică Podaru.

Banca de stat țintește și românii din afara țării cu serviciile sale, chiar dacă e vorba de cei care se află la a treia generație în străinătate.

„Au ceva în România, au taxe, impozite de plătit, locuințe, investiții și așa mai departe. E un fleac să obții un card de la CEC Bank acolo unde locuiești (...) Deci nu ne concentrăm numai pe cei care se află în România și în mediul rural, ci la români în general”, adaugă Podaru.