Rusia va finaliza conducta pentru aprovizionarea Chinei cu gaze - Power of Siberia 2 - care ar urma să traverseze Mongolia, a anunțat vicepremierul rus Alexander Novak, pentru o revistă a Ministerului Energiei, transmite Reuters.
30 mai - Maratonul Fondurilor Europene
6 iunie - Maratonul Energiei
13 iunie - Eveniment Profit: Piața de Capital.forum - Provocări pentru dezvoltarea piețelor și creșterea lichidității, Ediția a IV-a. Parteneri BCR, CEC Bank, Sphera, Teraplast
Moscova vrea ca prin conducta de 2.600 km să înlocuiască exporturile pierdute către Europa. De asemenea, Kremlinul încearcă să-și extindă legăturile comerciale cu Asia, după impunerea sancțiunilor occidentale, în urma invadării Ucrainei, scrie Adevarul.
Rusia vrea să majoreze livrările de gaze naturale către China prin Power of Siberia-2 cu miliarde metri cubi (bcm) de gaze pe an, în timp ce actuala conductă Power of Siberia ar urma să furnizeze 38 bcm pe an până în 2025.
Planificata conductă Power of Siberia 2 va aduce gaze din zăcămintele imense din peninsula Yamal din Siberia către China, principalul consumator global de energie, și un consumator în creștere de gaze.
"Decizia privind ruta gazoductului Power of Siberia-2 este în stadiu final", a declarat Novak.
Compania de stat Gazprom a început un studiu de fezabilitate pentru acest proiect în 2020, și vrea să înceapă să livreze gaze până în 2030.
China și Rusia nu au convenit încă prețul și condițiile livrării de gaze prin Power of Siberia 2. Negocierile sunt complexe, susțin experții.
Exporturile de gaze prin Power of Siberia au ajuns anul trecut la 15 bcm și ar urma să ajungă la 22 bcm în 2023.
În luna iunie a.c., revista The Diplomat scria că invazia Ucrainei de către Rusia a lăsat Moscova cu puține alternative comerciale în afară de China. Beijingul continuă, astfel, să se bucure de mâna de sus în relația bilaterală, inclusiv în negocierile asupra conductei de gaz natural Power of Siberia-2 (PoS-2), planificată de mult de Rusia și China.
Tot atunci, asiatimes.com scria că gazoductul Power of Siberia-2 (PoS2) are potențialul de a transforma dinamica securității energetice din Asia de Nord-Est, cu condiția ca Moscova și Beijingul să fie de acord cu termenii săi specifici. Cu o capacitate anuală de transport estimată de aproximativ 50 de miliarde de metri cubi de gaz, construcția conductei va crește aprovizionarea cu gaze naturale către China și Asia.
Această nouă sursă de gaze naturale va ajuta statele să-și diversifice portofoliile energetice și, eventual, va permite o tranziție mai rapidă de la cărbune. Construcția și întreținerea conductei vor genera mii de noi locuri de muncă în regiune și venituri de miliarde de dolari.
În timp ce China este câștigătorul clar din această nouă sursă de aprovizionare stabilă la un preț avantajos, Mongolia va vedea, de asemenea, beneficii socio-economice și strategice.
Unii observatori au avertizat Ulaanbaatar să nu colaboreze cu Rusia și China pe motive ideologice și strategice. Dar o analiză cost-beneficiu sugerează că Mongolia are mult mai mult de câștigat decât de pierdut din potențialul său rol de intermediar în proiect.
De ce China importă gaze naturale
Gazele naturale au îmbunătățit calitatea aerului urban din China, sporind legitimitatea performanței și oferind beneficii critice de securitate politică pentru Partidul Comunist Chinez (PCC). Din 2013 până în 2019, ultimul an complet de date înainte de COVID-19, concentrațiile de particule în suspensie din Beijing au scăzut cu aproximativ 38%. Gazul natural a jucat un rol major în reducerea poluării aerului urban din China și, mai important din perspectiva PCC, în a suprima o mișcare ecologică în creștere.
Preocupările de mediu, în special cu privire la probleme tangibile precum poluarea urbană, pot fi periculoase pentru regimurile autoritare. Lupta pentru democratizare a Taiwanului a fost strâns legată de îmbunătățirea calității aerului urban, în timp ce mișcarea de solidaritate a Poloniei s-a bucurat de sprijin critic din partea grupurilor ecologiste. China a cunoscut o creștere – și periculoasă pentru PCC – mișcare de mediu social la începutul și mijlocul anilor 2010.
Deși nivelurile de poluare observate la Beijing au fost de fapt mai ridicate în 2013 și 2014, conform datelor despre calitatea aerului de la Ambasada SUA la Beijing, preocupările populare și ale elitelor cu privire la poluarea urbană din China au atins probabil apogeul la începutul anului 2015, când documentarul extrem de influent, „Under the Dome”, a fost publicat și a primit peste 147 de milioane de vizualizări. Documentarul a fost în cele din urmă cenzurat. La fel ca și în timpul protestelor anti-COVID, PCC a răspuns la tulburări prin implementarea unor politici care au înăbușit opoziția publică, dar au avut consecințe secundare.
Pentru a reduce poluarea aerului urban, PCC a aplicat standarde de emisii mai stricte și tehnologii de control, în același timp înlocuind cărbunele cu gazul natural, cel puțin în zonele metropolitane precum Beijing. În timp ce gazul natural emite carbon și alte gaze cu efect de seră, arde și mult mai curat decât cărbunele. În consecință, importurile de gaze naturale ale Chinei au crescut de peste patru ori între 2011 și 2021, jucând un rol major în reducerea poluării aerului urban.
