Gigantul rus al energiei Lukoil, printr-o subsidiară înregistrată în Olanda, este în curs de majorare cu peste 23 milioane euro (110 milioane lei) a capitalului social al companiei românești cu operațiuni în industria energiei eoliene pe care o deține și care operează un parc de profil cu putere instalată de 84 MW în județul Tulcea.
25 aprilie - MedikaTV - Maratonul Sănătatea Digestiei
27 mai - Eveniment Profit.ro Real Estate (ediţia a IV-a) - Piața imobiliară românească sub aspectul crizei occidentale
Astfel, la finalul anului trecut s-a decis ca Lukoil International Upstream Holding BV să majoreze cu 23,04 milioane euro capitalul firmei Land Power SA, pe care o controlează aproape integral, dezvoltatorul și operatorul parcului eolian Dorobanțu-Topolog din Tulcea.
Parcul a fost pus în funcțiune în 2014, iar primul său an integral de activitate a fost 2015. În perioada 2016-2018 inclusiv, Land Power SA a cumulat pierderi totale de aproape 62 milioane lei, cu rulaje anuale de 75-77 milioane lei, potrivit datelor raportate la Ministerul Finanțelor Publice (MFP).
Firma Land Power SA a fost înființată în 2006 și a făcut parte inițial dintr-un joint-venture internațional cu activități în industria energiei regenerabile format din Lukoil și compania italiană ERG Renew. Rușii și italienii au intrat ulterior în proces de separare, finalizat în 2015.
Investiția în parcul eolian Dorobanțu-Topolog din Tulcea, cu putere instalată de 84 MW, a beneficiat de finanțare prin credite de la BERD (38 milioane euro) și Unicredit (19 milioane euro).
Din 2013, autoritățile de la București au început să taie semnificativ din subvențiile acordate producătorilor de energie regenerabilă sub formă de certificate verzi adăugate pe facturile de curent electric ale tuturor consumatorilor de energie electrică din România, pentru a ține sub control prețul final plătit de clienți. De asemenea, a fost plafonată acreditarea capacităților de producție de energie regenerabilă noi pentru accesul la schema de sprijin pe bază de certificate verzi.
Reducerea subvențiilor, cele mai generoase din Europa la debutul schemei de sprijin pentru energia regenerabilă, a continuat și în anii următori și a făcut chiar ca statul să fie dat în judecată la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) de la Washington. Generozitatea subvențiilor a redus o perioadă prețul energiei pe piețele engros, dar l-a majorat la consumatorii finali.
Situația s-a schimbat în 2017 și mai ales anul trecut, în urma modificării legislației certificatelor verzi, care a rezolvat în bună măsură problema excesului de astfel de instrumente din piață. Mai mult, Guvernul va majora ținta de creștere a ponderii energiei din surse regenerabile în consumul de electricitate al României, după ce i s-a recomandat de către Comisia Europeană să fie "mai ambițios" în această privință, și a comandat în acest scop un studiu "de evaluare a potențialului tehnico-economic al resurselor regenerabile în România, în vederea actualizării și îndeplinirii țintelor de energie din surse regenerabile în 2030, în condiții de eficiență tehnico-economică".
Acest lucru ar crea premisele luării de măsuri legislative favorabile producției de energie verde, de natură să stimuleze investițiile în acest sector. De asemenea, se lucrează la o nouă schemă de sprijin pentru producătorii de energie cu emisii reduse de carbon, dat fiind că actualele subvenții pe bază de certificate verzi pentru energia regenerabilă ar urma să se acorde până în anul 2032. Toate acestea au început deja să dea rezultate, anul trecut consemnându-se o tranzacție locală masivă în domeniu, prin care suedezii de la IKEA au preluat parcurile eoliene românești ale danezilor de la Vestas.
